heritage

Postcrossing este un site - un proiect, o comunitate, cum vreti - foarte placut. Si anume te inscrii si incepi sa trimiti si sa primesti vederi. Postcards. Da, vederi: de la mare, de la munte, etc. Catre si de la oameni pe care, evident, nu-i cunosti decat dupa profilul de circa 100 de cuvinte. Daca vrei sa trimiti - asa incepi - ti se ofera un nume si o adresa, plus un cod. Cand destinatarul inregistreaza codul vederii tale pe site iti este trecuta in catastif in dreptul tau.
Sunt contorizate performante de genul numar de vederi trimise si primite, numar de kilometri pe care le-au strabatut vederile de la si pana la tine. Pana acum am trimis una, mi-am mai luat adrese pentru inca 3. N-am primit nicio vedere inca (urata noua ortografie, btw), dar abia sunt inscrisa de o saptamana. Imi plac mult vederile, am cateva cutii de pantofi pline cu vederi pe care le-am adunat de prin lume si nu m-am indurat sa le arunc. Acum le pun la treaba!

Mi se pare proiectul perfect pentru un copil de 9 ani. Si totusi cei ale caror adrese le-am primit au varste intre 26 si 33 de ani. Oricum, ideea este ca m-am gandit ca Lucretia ar putea fi interesata sa se apuce de postcrossing la un moment dat si o sa-i dau contul meu: va fi copilul cu cele mai multe vederi trimise si primite. Ca un fel de mostenire, in loc de afacerea familiei, bijuteriile familiei etc...
Gasiti postcrossing aici.

sanatatea noastra

Ne-am facut analizele. Au iesit bine, in ciuda. Mai ales in ciuda tigarilor, colei, nesomnului, mancatului de barcute slinoase, zilelor in care singura masa este o chifla. Si stresului. Porcarie de stres, dar cum naiba sa fii zen, mai ales cand tot ce faci este pe dos decat ar fi sanatos, corect, bun, politic corect etc? Hai ca ma enervez. Uite, trei serii de solutii.

1.
Dr. Oz on stress
Dr. Oz 14 days staying young program

2.
ficatul, epuizarea (bilirubina, remember?)
Your liver is also the only organ capable of regenerating itself when part of it is damaged. [Up to 25%]. This means that if you stop assaulting it and treat it with a little respect you will be well on your way to better health in no time.

* The first line of defence is to clean up the diet.
* A 3-day juice fast is a great way to give the liver a much-needed break and to help with detoxification. This can be done on a monthly basis or as needed.
* Herbal supplementation is also beneficial in restoring liver health. Dandelion root, burdock, artichoke and Oregon grape root gently assist in the detoxification process while garlic, milk thistle and turmeric help fortify and protect the liver.
* Meditation, moderate exercise, proper breathing and positive thinking are indispensable tools in stress management and will support not only your liver, but also your life.

de aici.

3.
Privirile catre pieptul unei doamne au consecinte benefice pentru sanatatea masculilor, atrag atentia cercetatorii germani. Numai 10 minute cu astfel de "indeletniciri" zilnice pot prelungi viata unui barbat cu cel putin 5 ani.
Studiul a fost publicat de catre o echipa de cercetatori germani in revista medicala New England Journal of Medicine, iar concluzia e clara: barbatii care privesc in decolteul femeilor castiga cel putin 5 ani de viata.

Secretul consta si in marimea sanilor pe care un barbat ii priveste: acestia trebuie sa fie neaparat voluptuosi.

"Numai 10 minute de privit la sani ca cei ai Pamelei Anderson echivaleaza cu 30 de minute de exercitii fizice", a zis dr. Karen Weatherby.

Medicii au recurs la un experiment: timp de 5 ani, 100 de barbati au fost rugati sa priveasca in diverse decolteuri. Timp de cinci ani, amatorii de decoltee au prezentat presiune arteriala scazuta, un puls "mai asezat". Medicul a recomandat barbatilor peste 40 de ani sa priveasca zilnic 10 minute sanii mari pentru a-si lungi viata.
Articolul aici.

ibi patria

Ceva atat de frumos incat merita publicat, republicat si citat mai jos:
Trei baieti dintr-un sat de langa Suceava doresc sa plece in Italia si bat palma cu un tip cu un BMW. Bucurie mare, se imbata, chefuiesc toata noaptea, iar dimineata se imbarca in masina. Au dormit aproape toata excursia.Tipul ii duce prin Iasi, cateva ronduri de oras. Apoi in vama Sculeni, cateva ronduri de parcare. Gata baieti, am trecut granita. Apoi fuga pana in Piatra Neamt, apoi catre cealalta parte a Moldovei. Ii lasa undeva in apropierea Vasluiului, langa o padure. Gata baieti, am ajuns, dupa deal e Roma. Se dau astia jos, bagaje, entuziasm, tot tacamul. Merg prin padure, urca un deal si intalnesc un batran localnic. Unul dintrei ei scoate un ghid de conversatie si incropeste primele accente. Padre, dove e Roma? Papa, Totti, Roma? Tataia probabil ca a simtit el ceva, insa le-a aratat prin semne. Luati-o tot inainte, dupa deal e Roma voastra.

CSR 2007

(3)
Desi ajutorarea cazurilor sociale este absolut necesara in lumea de azi, eu astept din ce in ce mai multe proiecte care sa se adreseze comunitatii intr-o maniera pro-activa, nu numai carpind necazurile. Asa ca imi plac proiectele care fac orasele mai frumoase, zilele mai placute si oamenii mai prezenti in propria lor viata.
(2)
Cred ca toti cei care fac, fac bine ca fac. Acum, cat de discret este comunicat brandul astfel incat sa se vada, dar sa nu tipe la tine, cum sa-ti alegi proiectele si cum sa ajuti cat mai eficace sunt lucruri cu care specialistii CSR din fiecare companie se vor obisnui, iar la anul va fi si mai si!
(1)
Companiile cele mai responsabile cred ca ar trebui alese cu niste cifre in fata (cat au investit in CSR raportat la cifra de afaceri proprie) si cu niste frumoase studii de impact. Desi este greu sa te hotarasti - e mai bun cel care a abordat o problema mai grava? Sau una care afecteaza mai multi oameni? Sau o problema care necesita ajutor de urgenta? Sau una care ar fi avut efecte negative pe termen mai lung?
Asa ca eu zic ca toti cei care au contribuit (in conditii decente ce pot defini faptele ca responsabilitate sociala si nu promovare pe spinarea unor necajiti) merita laude, recunoastere si incurajari.
Si voi mentiona doua proiecte care mi s-au parut foarte inspirate in 2007: Cel mai mult mi-a placut proiectul Citibank in care profesionistii au invatat 2200 de elevi de liceu "cum sa se fereasca de esecuri financiare, cum sa economiseasca, sa investeasca si cum sa administreze banii eficient." Un follow-up bun ar fi folosirea experientei Citibank pentru realizarea unui manual pentru orele de economie.
Una dintre companiile active in zona CSR in 2007 (si de cativa ani, deja) care imi apare mereu in cale cu proiecte utile si generoase este Vodafone. Cel mai simpatic imi este proiectul de reciclare a telefoanelor - un fel de bun simt la scara mare, inscriindu-se astfel in categoria celor care au grija sa faca curatenie dupa ei.

Admir proiectele din zona responsabilitatii sociale a corporatiilor. Pentru ca asta inseamna ca sefii lor inteleg ca pot schimba lumea. Iar o lume mai buna este - chiar daca nu direct si imediat reflectat in cifrele de afaceri - o lume mai profitabila pentru toti.

Si asa am (aproximativ) raspuns celor trei intrebari lansate pe www.responsabilitatesociala.ro.

Succes!

BlogTXT

Exista un festival de teatru in care vor fi reprezentate pe scena, intr-o forma (cat mai) dramatica, cate 3 bloguri de fiecare tara participanta. Se numeste BlogTXT si are site-ul aici. Participa 5 tari - Romania printre ele.

Deja au fost selectate 30 de bloguri dintre care teatrul (Bulandra, co-organizator) va alege unul, echipa proiectului BlogTXT unul si unul se alege prin votul poporului. Cele 30 si sistemul de votare se intampla pe forumul proiectului - aici. Dintre cei 30, am avut surpirza sa descopar doi pe care-i citesc si eu si ii am in blogoteca. Ce mica-i lumea...

Ceea ce doresc eu insa acum este sa te invit sa fii popor, sa te inregistrezi si sa votezi cu blogul meu favorit la momentul asta (asta zic asa, de precautie, ca daca n-o sa-mi mai placa dupa aia), blogul domnisoarei cake.
Mda

Pretty late

Futureme.org iti permite sa iti scrii tie un mesaj. Pe care sa-l primesti in viitor, cand vrei tu.
Se potriveste cu planurile de viata, asa iti poti pune semn si sa bifezi ce-ai realizat pana la 30 de ani, pana la 40, etc. Intotdeauna este bine sa ai un plan, chiar si numai pentru a avea ce schimba.
Si mai poti sa-ti urezi 'la multi ani' la anul, in cazul in care te temi ca nu-si va aminti nimeni.

Ma tot gandesc si nu stiu ce sa-mi scriu. Ceva dragut, ca nu-i frumos sa ma cert si sa scriu chestii cu 'i told you so'.

Desi sunt preocupata de un lucru: pensia obligatorie mi-am facut-o si nu am venit din viitor sa ma felicit. Poate sa-mi scriu sa ma chem, ca de la o varsta uitam repede... Ha, ha

Zi de bucurie

Azi ne bucuram. Da?
La multi ani.

my utopia

eu as vrea ca oamenii sa aiba libertatea de a face orice, dar sa aleaga sa faca numai lucruri bune, frumoase, morale etc. si toata lumea sa fie de acord cu mine, mai ales in ceea ce priveste ce e frumos si ce nu, ce e bun si ce nu etc.

este o idiotenie sa declari avorturile ilegale, dar este o nenorocire sa faci un avort din proprie alegere.

stiinta vesela

Un articol foarte dragut in Cotidianul. Cititi aici.

caramida

Cred ca multi se felicita inca pentru rezultatele olimpicilor romani. Si ale scolii romanesti, in general. Ba chiar am auzit argumente monstruoase ale parintilor plecati la munca in spanii si italii, care zic ca-si lasa copiii in tara, cu bunicii sau aiurea, pentru ca "la noi se face scoala, in strainatate nu". Sa fie clar, ii lasa acasa din lene si din nesimtire. Iata si demonstratia:

OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) a dezvoltat PISA - Programme for International Student Assessment. Din trei in trei ani - incepand din anul 2000, elevilor de 15 ani din tarile participante (57 in anul 2006) le sunt aplicate o serie de teste standardizate care verifica o serie de competente considerate necesare pentru un tanar care apropae paraseste invatamantul obligatoriu: cunostinte de matematica, capacitatea de a rezolva probleme, abilitati de citire si abilitati din zona stiintei. Adica testeaza ce stiu si pot face elevii, nu cat de bine au raspuns unui anume curriculum. Sunt testati intre 4500 si 10000 de copii din fiecare dintre tarile participante.

Deja curiosi? Ei bine, Romania s-a clasat pe locul 47 din 57. Penultima dintre tarile europene participante, devansand spectaculos Muntenegru, care se afla pe locul 48. Punctajul Ro: 418 puncte, fata de media de 500 de puncte.Nu ramane decat sa consultati listele si sa vedeti ince tara sa va dati copilul la scoala.
In Romania programul a fost gestionat de Centrul NAtional pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar, care au obtinut cu aceasta ocazie o nota mica - mica pentru ce fac ei la serviciu. Am cautat pe site-ul lor, au o gramada de informatii despre PISA (se prea poate sa fi implementat foarte corect evaluarea), dar nu sufla o vorba despre performanta Romaniei.Ma rog, rapoartele au fost publicate pe 4 decembrie, sunt in limba engleza, se citesc greu, ca-s scrise mic si au multe cifre.

Cred ca ar trebui sa tipe ziarele si lumea pe strada. Dar la noi e liniste, se mai scuipa cate unii pe strada sau prin frumoasele institutii publice si vine Craciunul, vom manca mult si ne vom bucura. Din ce in ce mai talambi.

petitie

In fiecare an în Europa 50 000 femei dezvoltă un cancer de col uterin şi 25 000 de femei mor din cauza cancerului de col uterin. Programele eficiente de profilaxie pot preveni până la 80% din cazurile de cancer de col uterin. Noile tehnologii au potenţialul de a reduce ratele cancerului de col uterin chiar şi mai mult şi să prevină aproape fiecare caz al acestei boli în Europa, dacă sunt implementate adecvat în cadrul programelor organizate.

Subsemnatul cer Parlamentului European, Comisiei Europene şi tuturor guvernelor naţionale ale ţărilor să:

1. Lucreze împreună pentru a implementa programe eficiente pentru prevenirea cancerului de col uterin în concordanţă cu recomandările Consiliului Uniunii Europene şi cu Ghidurile europene de asigurare a calităţii screeningului pentru cancerul de col uterin.

2. Susţină stabilirea unor programe de educaţie pentru sănătatea publică care să asigure că toate femeile sunt conştiente de importanţa prevenirii cancerului de col uterin şi că beneficiază de toate avantajele serviciilor care le sunt disponibile.

3. Facilitează schimbul de bună practică între ţările Europei astfel încât toţi să poată beneficia de expertiza care există în Europa.

4. Susţină cercetările independente care stabilesc cele mai potrivite măsuri pentru implementarea noilor metode de screening şi vaccinarea împotriva Virusului Papiloma Uman (HPV) pentru a asigura cea mai mare reducere a cancerului de col uterin în Europa.

5. Recunosc şi susţin rolul esenţial jucat de organizaţile caritabile, organizaţiile non guvernamentale, grupurile de suport ale pacienţilor şi a voluntarilor în reducerea cancerului de col uterin în Europa.

Semnati petitia aici.

Pe strada

Bansky. (co.uk, bineinteles)

sfertopsihologie de blog

Citesc carti despre cum sa cresc copilul. Mai psihologice, mai practice, mai de bun simt, mai inovatoare, mai traditionaliste, mai moderniste, mai mici, mai mari, mai roz, mai dulcege, mai dragalase, mai enervante, mai imperative si apocaliptice, mai relaxate si laissezfaire-oase.
Nu am nici o concluzie, nu am gasit cartea care spune adevarul adevarat asa cum este el.
Dar din cand in cand mai dau peste cate-o chestie la care nu m-am gandit niciodata, never came up, ca sa zic asa. Ca de exemplu, ce citeam ieri intr-o carte scrisa de Ana Savin: copiii (citeste oamenii) nu isi pot controla sentimentele, ci numai actiunile. Prin urmare, este inevitabil sa fii, la un moment sau altul, prada unor sentimente pozitive sau negative, pe care nu le poti evita. Poti, in functie de experienta si - de ce nu - de sprijin, sa nu le transformi in actiuni rele.
Si atunci, nu putem spune cuiva sa nu-l urasca pe x, sa nu-l invidieze pe y etc. Il putem ajuta sa nu se lase coplesit de aceste stari si sa le canalizeze productiv, creativ, pozitiv in ultima instanta. Frumos, nu?
Si cum noi nu putem face asta cu noi, cateodata, cum sa-i putem sprijini pe copiii nostri? Ar trebui sa fim foarte buni si foarte destepti ca sa ne crestem cum trebuie copiii. Si nu suntem, nu tot timpul.

Lift

Azi mi-am amintit senzatia pe care am avut-o prima oara cand am coborat din lift la alt etaj decat cel la care locuiam. Totul era la fel, insa strain in acelasi timp, din pricina unor detalii pe care le puteam identifica abia la o a doua privire. Intelegeam din prima spatiul - familiar - si in aceeasi clipa fotografiam micile amanunte diferite (de genul eticheta de pe usa sau presul, butonul de la sonerie). Rezulta o mica spaima, care tinea pana cand fotografia era procesata si concluzia trasa: sunt la alt etaj.

Nu pot sa sufar lifturile. Mai ales pe cel de-acasa, e jegos, sinistru, periculos. Si de-aia incerc sa ignor timpul petrecut in el. Hm, cum ar fi sa-mi amintesc ce-am facut azi cand m-am dat cu liftul?

Exista o casa (poze aici si aici) facuta in jurul unui lift. E foarte frumoasa, facuta de Rem Koolhaas pentru o persoana invalida. Liftul devine o incapere in sine, care se plimba de la un etaj la altul in functie de dorinta de a schimba peisajul.

Lift.
si
Lift.
si
Lift.
si exista si lift mic de bucatarie. Cum sa fi tradus dumbwaiter altfel, desi exista un cuvant dedicat in limba romana (frantuzism, e adevarat)? Dar cumsa traduci lazy susan?

de ce mbrie

Trebuie sa scriu un post nou, fiindca altfel nu se ruleaza toata arhiva pe noiembrie.
Dar nu am nimic de spus chiar acum - si nici de cateva zile-ncoace, se pare.
Dar ma lamuresc si revin.

A, ba da: vedeti pe blogul lui Oaie (la dreapta, in blogoteca) doua filme despre Trunk Monkey. Foarte dragute.

Big Dig

Big Dig este porecla celui mai scump proiect de infrastructura rutiera din Statele Unite. Este un santier ce a durat 10 ani, in inima Bostonului. Problema era traficul congestionat (va suna familiar?). Solutia a fost inlocuirea unei autostrazi suspendate de 6 benzi cu un tunel de 8-10 benzi. Pe spatiul ramas la suprafata s-au construit nenumarate parcuri, piatete si "moderate development".
Gasiti povestea lui Big Dig pe site-ul orasului Boston si pe site-ul dedicat. Despre problemele (multe) pe care le-au avut in timpul constructiei puteti citi mai mult pe Wikipedia.

Si mergand astazi pe Stefan cel Mare ma intrebam daca nu se poate face, pe modelul support group-urilor pe care americanii le folosesc pentru orice, un loc pe internet unde oamenii din Boston, care-au trecut prin multe cu traficul in 10 ani de santier, sa-i consilieze pe bucurestenii deznadajduiti din motive de santiere si trafic. GAndindu-ma mai bine, mi-am raspuns singura: nu se poate. Pentru ca la noi nu exista un frumos scop final spre care sa privim cu speranta, strangand din dinti azi. Pentru ca la noi nu exista un plan, lucrarile 'lovindu-ne' pe neasteptate si parand (?) ca vor tine pentru totdeauna. Pentru ca la noi nimeni nu se sinchiseste sa ne explice care este mult fluturatul (pentru urechile "prosti, dar multi"-lor) "masterplan Jica" (pe care, btw, l-am vazut si nu-l pot invinui pentru haosul de la ora asta).
Videanu s-a mutat cu gratie (mai demult, e-adevarat) in categoria oamenilor carora le-as stalci mutra din oficiu, inainte de "Buna ziua".

Artsy, Fancy, Cool

Pentru ca pe nimeni nu intereseaza abilitatile mele saptamana asta, mi-am dat singura ceva de facut: am inventat ceva ce era deja inventat, si anume un atelier cu idei de cadouri. Imi propun sa-l actualizez zilnic: voi cauta accesorii personale sau accesorii pentru casa, obiecte frumoase, ciudate, speciale, facute de designeri cool. Fiecare obiect are si-un pret si cel putin o adresa de magazin unde poate fi achizitonat. Fara frontiere!

Crochet Jardim (cactusul nepretentios) este un proiect brazilian ce a patruns in Europa printr-un magazin olandez de cadouri si Kitty (pisica putin mutanta) este una dintre zecile de creaturi ciudate ale artistei britanice Donna Willson.
Le gasiti printre alte CADOURIpentruTINE, pentru ea, pentru el, pentru casa, pentru copii.
Enjoy!

sociologia bratara de aur

Multi nepriceputi se substituie unor sociologi buni. Ca de exemplu, ieri am vazut o stire la TV din care aflam ca 25% din locurile de munca din constructii (si 19% din industria textila) sunt vacante de multa vreme. Concluzia, rapida si jurnalistica a unor domni si doamne pe care scria "sociolog" era ca nimeni nu se inghesuie pentru ca tot restul fortei de munca ar fi in strainatate. Ei bine, am o surpriza: surse absolut credibile din industria constructiilor spun ca in momentul de fata circa 40% din forta de munca din constructii lucreaza la negru. Deci, munca tot se face (prost, cu nervi, intarzieri, rabat de la calitate) de catre 60% oameni angajati cu contract plus restul necalificati si neseriosi ce lucreaza la negru (nu imi inchipui ca cei 60% ar fi vreo lumina). Cele 25% posturi vacante anuntate ar putea, imi inchipui, acoperi munca a 40% negrisori. Dar nu se grabeste nimeni sa plateasca taxe la stat daca merge si asa.
In concluzie, ca in Tween Peaks, lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par. Iar cei chemati sa interpreteze diverse statistici si sondaje pe teme mai mult sau mai putin sociale la TV sunt super superficiali.

Venezia e Bucarest : Racconto di due città

Vlad Eftenie este un fotograf foarte activ pe site-uri de specialitate. L-am urmarit pe BadOrGood si Seria de Vineri. Iar portofolii consistente gasiti la ALTPhotos si IRISF64.

Stirea este urmatoarea - primita via OAR.

Venezia e Bucarest : Racconto di due città

Institutul Cultural Român organizează un amplu itinerariu fotografic, Seeing Otherness through Romanian Lenses, ce-şi propune să aducă în faţa străinătăţii viaţa urbană românească într-un mod inedit.

In mod traditional, expoziţiile ce doresc sa aducă in lumină spiritul românesc sunt concentrate exclusiv pe imagini din România, puţine expuneri provocând audienta la comparaţii. De aceea, aducem acum în lumină nu o Românie singulară, exotică uneori, ci o Românie care "stă în rând" cu Europa, care e aproape de viata urbană europeană, care prezintă diferenţe culturale dar poate fi înteleasă de o privire straină. Accentul stă pe cultura urbană, putin reprezentată în expunerile româneşti din străinătate.

Prin imagini (care prezintă tablouri urbane din Veneţia si Bucureşti) şi text combinate ale fotografului arhitect Vlad Eftenie invităm audienţa să vadă propriul univers prin ochii noştri. O împrietenire indirectă prin scurte povesti vizuale, prin simetrii si contraste, o succesiune gândită cu scopul de a evita stereotipurile culturale si sociale. Astfel, tablouri tematice ca "Secvente urbane", "Linistea oraşului", "Poveştile apelor", "Visând in oraş" conduc privitorul într-o incursiune paralelă în universul celor două oraşe.

Expoziţia de fotografie semnată de Vlad Eftenie cuprinde 35 de lucrări în format 50x70 cm şi va fi prezentată în perioada 29 noiembrie – 2 decembrie la Padova - Centrul Civic Forcellini.

Coordonator proiect - Annemarie Strihan, direcţia arte vizuale a ICR

sex, drugs & rock n'roll

Pe site-ul asociatiei Salvati Copiii, in sectiunea dedicata violentei impotriva copiilor, se gasesc informatii despre disciplina pozitiva si "rapoarte, studii, cursuri, broşuri menite nu doar să demonstreze de ce „morcovul” este mai eficient decât „băţul”, ci să vă ofere soluţii concrete pentru situaţii concrete, inclusiv pentru cele de criză, inclusiv pentru copilul care deja a fost abuzat şi traumatizat."

Ieri am aflat despre niste oameni - fosti colegi de liceu - ca-si bat copilul. Pentru ca ala micu' (face trei ani in iarna asta) este complet de nestapanit, nu se mai inteleg cu el de nici un fel si atunci 'bat la el ca la fasole'. Groaznic. (din cate stiu - tinem legatura cam 'la a treia mana' - ei sunt si acum, mari, niste oameni fara probleme de genul alcool, saracie, etc).

Copilul e mic, nu va fugi de-acasa (cel putin nu prea curand) si nici nu se va baga nimeni "in familia lor". Nici eu. Pot face ceva?

Am cautat pe google.ro 'violenta in familie' si, in prima pagina de rezultate, am gasit, in ordine:
- Politia romana, care explica de ce nu e bine sa-ti bati copiii si da urmatoarele date utile:
Adăposturi
Titan - Tel. 983
Centrul de Criză Împotriva Violenţei Domestice Buftea - Aleea Şcolii, nr. 2-4, Tel. 021/225.52.81
Fundaţia Sensiblu, Tel. 405.60.01., 405.60.02

Organizaţii Neguvernamentale cu care Poliţia colaborează în domeniu:
* Centrul de Resurse Juridice - Bucureşti
* Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară - Iaşi
* Asociaţia Scop - Timişoara
* Artemis - Cluj-Napoca
* Betania - Bacău
* Fundaţia Comunitară - Constanţa
* Parteneri pentru Egalitate - Bucureşti
* Salvaţi Copii - Bucureşti
- doua site-uri cu referate "la cheie"
- 4 articole in reviste de femei (ma rog, lifestyle) care nu dau numar de telefon sau adresa la care sa fugi de acasa
- un link la legea cu pricina (217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie) pe site-ul prodemocratia
- iar un site de referate
- in sfarsit, un proiect ong, care se cheama "SENS - Program de orientare socio-profesionala a tinerelor, realizat de AIDRom si PARTENERI pentru SCHIMBARE"

Pe google.com, cautand "domestic violence", prima pagina este plina de "Read violence articles & research. Find organizations & experts". Mai usor.

Si revin: putem face ceva in acest caz concret? - pentru ca, pana la urma, lumea e plina de cazuri concrete...

exuberanta colocviala

...Asa este descris stilul autoarei de catre NY Times. Ce placut, usor, lipsit de constrangeri, apropiat. Si energic, pozitiv, reliable. Adica exact ce inteleg eu prin 'american dream'-ul pe care il poate avea oricine.

Pe ea o cheama Elisabeth Gilbert, iar cartea este "Eat, Pray, Love". Nu cred ca este o carte pe care am s-o citesc (nu stiu de ce, probabil ma enerveaza oamenii prea fericiti). Insa am vazut-o pe autoare la televizor si mi-a placut. Si am citit ca se va face film - "a star vehicle for Julia Roberts".
Cartea povesteste un an in care EG a calatorit in Italia (eat...), India (pray) si Indonezia (love), recuperandu-se dupa o perioada urata din viata sa. Si - la televizor - pare ca si-a gasit un echilibru luminos. Spune ca are trei ritualuri zilnice care o pastreaza aproape de ceea ce e cu adevarat important:
1. primul lucru dimineata scrie pe hartie ceea ce 'realy, realy, realy' vrea. Pe termen scurt sau lung. Usor - usor isi defineste obiectivele importante, in acest fel.
2. "refine your mantra". Ea spune ca fiecare, chiar daca nu constientizeaza, isi repeta de n ori lucruri care il determina. Iar daca iti spui ca esti urat sau prost, asa vei ajunge sa fii.
3. seara, scrie in 'jurnalul fericit'. Adica noteaza in fiecare zi un moment din ziua respectiva in care a fost fericita.

Si eu: 1. nu stiu; 2. hm, might work; 3. am incercat mai de mult, dar nu-mi iese. Probabil ca la un moment dat trebuie sa cauti sau sa provoci momentele fericite. Ceea ce nu e rau, in definitiv. Probabil ca vei trai mai bine.

De cand am inceput sa scriu ma gandesc la cuvantul 'sfertodoct' si nu reusesc sa-l transform in substantiv: 'sfertodoctism'? 'sfertodoctie'? E, oricum, pe-acolo ma invart. Da-i cald si bine...

BS Generator

Exista pe net o unealta indispensabila scrisului mult, savant si inutil. Se numeste Economy Bullshit Generator si se gaseste aici. Incercati-l, poate e util vreodata...

Politicul in spatiul public. Urban

OAR si FCS21 va invita sa dezbateti despre prezenta politicului in spatiul public. Tema trebuie luata ad literam, banuiesc. Iata invitatia oficiala:

"În parteneriat cu ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA(OAR), FUNDAŢIA CULTURALĂ SECOLUL 21 (FCS 21) organizează pe data de 22 noiembrie 2007, orele 17:30, la sediul OAR (Str. Pictor Arthur Verona nr. 19) un workshop cu tema:

SPAŢIUL URBAN /ARHITECTURAL
POLITICUL ÎN SPAŢIUL PUBLIC

Evenimentul are loc în cadrul proiectului Scena publică, desfăşurat de FCS 21 cu susţinerea Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos prin programul MATRA – KAP.

Unul dintre subiectele dezbătute cu aceasta ocazie va fi Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile; ca studiu de caz, va fi discutat Proiectul de Cod al Construcţiilor iniţiat de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Participă: arhitecţi, urbanişti, edili ai oraşului Bucureşti, analişti politici, sociologi, scriitori, universitari, reprezentanţi mass – media.

Prezenţa dumneavoastră la acest eveniment ne onorează în mod deosebit.

Parteneri media: România liberă, TVR Cultural, Societatea Română de Radiodifuziune"

Uninominal, dar cu cine votez?

Eu ma duc duminica la referendum. Pentru ca mi se pare ca daca tot ma intreaba, politicos ar fi sa-mi spun parerea. Si pentru ca, de data asta, spre deosebire de alte tipuri de alegeri, alte referendumuri, eu zic ca 1. e mai important pe termen lung, 2. o sa ne distram mai tare la alegeri de acum incolo cu uninominalul, 3. o sa ne distram si intre alegeri, ca-i putem trage de maneca pe ai nostri. Ma rog, intelegeti ca nu 'distractia' e de fapt esenta, ci puterea de a participa.

Eu sunt oarecum lamurita, cititind in comunicatul ProDemocratia despre cele doua sisteme. Mai am o singura problema: din ce spune ProDemocratia inteleg ca, in sistemul asumat de Guvern, la alegeri merg sa votez pe un singur buletin de vot. Din ce spune Base reiese ca proiectul Guvernului inseamna doua stampile, una pe un candidat, una pe o lista a unui partid. Diferenta este foarte importanta, tine de esenta sistemului electoral. Nu am timp sa ma apuc sa citesc integral proiectul. Voi incerca sa aflu cine are dreptate.

Update: Am trimis cateva mesaje, printre prieteni, cu intrebarea de mai sus. Deocamdata am o reactie: site-ul lui Basescu minte atunci cand spune "Alegatorul are de dat doua voturi - un vot pentru o lista propuse de partid si unul acordat unui candidat, la fel ca in sistemul majoritar pur."

Happiness is a Warm Electrode

The most promising new treatment for severe depression isn't a pill. It's a permanent implant that shocks the brain. Is this what joy looks like?

Citeste aici.

re-definitii

Cand era Lucretia mica de tot mi-as fi dorit sa fie transparenta. Pentru ca un copil de clestar este mai usor de gestionat: oricum nu e pericol sa se sparga (toata lumea este excesiv de grijulie), iar avantajul extraordinar este ca poti sa observi, cu ochiul liber, cum functioneaza. Altfel, niciodata nu intelegi daca a mancat suficient, daca ii este foame, daca il doare burtica, daca, daca, daca. Pana face un an si cere singur - in sfarsit, suntem out of the woods...

Free Rice: Play and help

For each word you get right, we donate 10 grains of rice to the United Nations World Food Program.

FreeRice has two goals:
1. Provide English vocabulary to everyone for free.
2. Help end world hunger by providing rice to hungry people for free.

This is made possible by the sponsors who advertise on this site.

Whether you are CEO of a large corporation or a street child in a poor country, improving your vocabulary can improve your life. It is a great investment in yourself.

Perhaps even greater is the investment your donated rice makes in hungry human beings, enabling them to function and be productive. Somewhere in the world, a person is eating rice that you helped provide. Thank you.

catre - bleah - bcr

Nu vreau cont la BCR. Dar ca sa imi trimita alocatia copilului in banca imi trebuie cont la ei. Ca in alta banca nu se poate, domne'.

Le-am facut o reclamatie. Formularul imi cerea sa dau si numele persoanei care m-a nemultumit. Bleah. Uite;

Am semnat de curand un acord pentru serviciul e-BCR. Am plecat de la banca - dupa o ora!!! - cu token-ul [device-ul de-mi da codurile de confirmare, asa se cheama la ei], o multime de hartii si asigurarea ca in 24 de ore voi putea accesa acest serviciu. Cand am cerut detalii despre accesare, mi s-a spus, textual, sa intru pe site-ul BCR si ca de acolo totul va fi limpede. Am incercat sa utilizez serviciul dupa 6 zile, nu dupa 24 de ore, ca sa aflu - dupa aproape 1 ora petrecuta la telefon cu help-deskul, niste roboti telefonici si o doamna de la servicul de internet banking, ca de fapt nu aveam nici jumatate din informatii. Hartia pe care o primisem de la banca si pe care scria username si password se referea de fapt la alt serviciu - cel de phone banking - pe care eu nici nu il solicitasem, ci il primisem "inclus". La banca, cerusem lamuriri cu privire la "scrisoarea cu PIN" mentionata in contract, dar mi se spusese ca este un formular vechi si ca acum nu mai e necesar sa astept respectiva scrisoare. Fals - s-a dovedit pana la urma ca contractul era corect si functionara pe din-afara.
Nu consider ca functionara respectiva trebuie trasa la raspundere, ci ca banca are o adevarata problema: mi-au vandut un serviciu fara sa fie capabili sa imi dea o foaie A4 cu instructiuni clare.
Sincer, nu ma atrage BCR-ul in sine si nu mi-as fi deschis contul curent daca conventia pe care au incheiat-o cu autoritatile romane nu m-ar fi obligat in acest sens. Destul de trist ca atrag clienti 'cu forta' si nu prin calitatea serviciilor, dar se pare ca merge si asa. Imi pare rau.
Nu cred ca sanctiuni pentru cei implicati in incurcatura ar aduce vreun folos, insa sincer cred ca trebuie sa investeasca in angajatii sai - in cazul de fata in instruire si motivare.

Ce mancam

Mie imi place foarte mult sa gatesc. Si gatesc dupa retete din carti frumoase sau dupa ureche - dar variatiuni pe temele cunoscute. Si imi mai place sa si mananc ceea ce gatesc, dar asta-i o alta poveste.

In ultima vreme, datorita unui program iesit din comun, prind televizorul deschis pe la ore neobisnuite. Ieri dupa-amiaza am vazut 'reteta zilei' pe acasatv. Unde o doamna stupida (dar asta nu e important, poate avea un suflet bun) prezenta, ei bine, o reteta. Adica: caleste usturoi in ulei de masline, pune niste carne de vaca, mai sta putin, pune la calit alaturi niste ardei colorati si toarna supa peste carnea de vaca. La urma le amesteca, pune sare si piper si apoi este foarte incantata de ce-a gatit. Pai asta este culmea, gateste ceva simplu si banal fara mare indemanare si mirandu-se de parca facea limbi de privighetoare in aspic. Si probabil mai sunt oameni de se uita la tv si se mira ce talentata, inovatoare, revolutionara este duduia!
Chiar ma gandesc sa povestesc ce gatesc eu - este cea mai creativa activitate din viata mea acum, asa ca, de ce nu?

Si ca sa nu irosesc post-ul degeaba, doar mirandu-ma de ineptia respectiva, va recomand retele bbc. Sunt multe - pe toate gusturile, si mult mai placute decat ni le arata tot bbc-ul in GoodFood (revista care ma enerveaza pentru ca este cu multe fumuri in cap).
In plus, cred ca Jamie Oliver este intotdeauna o sursa onesta pentru retete de mancare sanatoasa. Am aflat ca "Jamie in Italia", publicata si la noi, a aparut si in Italia, direct in top 10 bestsellers. Dragut, nu?

firewalking

mi-am facut temele pentru blogoteque:

Prima data despre firewalking la noi am citit pe un blog respectabil, de om de cariera. A doua oara am vazut la stiri - nu mai stiu care post a prezentat in week-end o stire despre.

Eu am inteles asa: ca niste oameni, in mare parte de afaceri si de succes, s-au dus la un seminar despre autodepasire. Dupa o pregatire care a durat cateva ore, au fost pusi sa mearga desculti printr-o tava cu jaratec. In ideea ca, daca isi pun mintea, pot face ceva ce nu credeau posibil. In mod sigur marea smecherie sta in pregatirea consistenta dinainte, care ii mobilizeaza spre a-si depasi ceea ce ei percep ca fiind propriile limite.

Lectiile pentru traineri te invata sa 'inveselesti' grupul cu tot felul de mascari (in timpul carora oameni seriosi, unii mai veseli din fire, altii mai morocanosi, arunca cu portocale unii in altii sau mai stiu eu ce) sau sa folosesti jocuri diverse pentru a trage tot felul de invataminte. Probabil le-ati experimentat pe pielea voastra pe la team-building-uri sau training-uri de toate felurile. Am vazut traineri - foarte buni - care nu utilizeaza smecherii, dar au discursuri memorabile (Oaie, il mai stii pe americanul cu 'achieving greatness' de la sumuleu?). E adevarat, depinde mult si de cursanti, si de subiect.

Treaba cu mersul pe foc este o experienta puternica. Dar tot un joc de seminar. Poate oare sa te convinga sa gandesti altfel?

Si va intreb daca voi, oameni de succes, v-ati utiliza o zi la seminarul de firewalking, bungee jumping, lion taming? La mine nu e cazul, hm.

barza m/f

O carte scrisa de doi medici* explica ca poate fi determinat sexul copilului: "Cele mai multe dintre teoriile cu baza stiintifica sunt legate de faptul ca spermatozoizii cu cromozomul Y, care determina sexul barbatesc al copilului, au o motilitatea mai mare decat cei cu cromozomul X, care determina sexul femeiesc. Cu toate acestea, cei din urma supravietuiesc o perioada mai lunga, avand astfel posibilitatea sa fecundeze ovulul mai mult timp dupa actul sexual". Si de aici rezulta ca:
- conteaza daca femeia are orgasm inaintea barbatului sau dupa acesta (pentru ca orgasmul usureaza transportul spermei din vagin mai departe, in primul caz anulandu-se diferenta de motilitate intre cele doua tipuri de spermatozoizi, iar in cel de-al doilea caz - cand femeia are orgasm inaintea barbatului - spermatozoizii sunt singuri responsabili de parcurgerea drumului, astfel Y depasindu-i pe X),
- conteaza perioada din ciclu: copii conceputi in prima parte a perioadei fertile a ciclului sunt fete(pentru ca spermatozoizii purtatori de cromozom Y nu supravietuiesc in vagin in asteptarea ovulatiei),
Tot aici, autorii zic ca mai mult sex reprezinta un avantaj daca vreti un baiat (cei mai rapizi spermatozoizi ii pot ajunge pe cei ejaculati anterior), pe de alta parte, insa, numarul mai mare de spermatozoizi favorizeaza nasterea unui baiat si prin urmare barbatul nu ar trebui sa ejaculeze trei zile inainte de conceptie. Concluzia lor este: daca vreti baiat "este preferabil un contact sexual la 8 ore", iar daca vreti fata "incercati ca actul sexual sa aiba loc cu trei zile inaintea ovulatiei, dupa care urmeaza o perioada de abstinenta de 4 zile. Daca nu ati reusit, scadeti o zi din aceste durate, astfel incat sa aveti contact sexual cu doua zile anterior ovulatiei, iar perioada de abstinenta sa fie de trei zile".

O alta teorie se bazeaza pe pH-ul aparatului reproducator feminin. Un mediu acid poate ucide spermatozoizii cu cromozomul Y, acestia fiind mai putin rezistenti decat ceilalti. Se pare ca organismul femeii elibereaza in timpul orgasmului o substanta alcalina, ceea ce ar favoriza conceperea unui baiat. Si cica se pot face si dusuri (locale) cu bicarconat de sodiu, respectiv otet. Bleah.

Mai sunt culese 'din popor' niste intelepciuni care pot influenta intr-un sens sau altul. Si anume, cartea citeaza:

"Daca vrei baiat:
- mananca multa carne rosie
- mananca sarat
- fa dragoste stand in picioare
- stai intinsa putin dupa o partida de sex
- lasa-ti partenerul sa aiba orgasm primul
- dormi in stanga partenerului
- faceti dragoste in timpul noptii
- concepeti in zile impare"

"Daca vrei fata:
- mananca peste si vegetale
- mananca dulciuri
- stai deasupra cand faceti dragoste
- ai orgasm inaintea lui
- faceti dragoste dupa-amiaza
- concepeti in zile pare"

*dr. L. Anghel si dr. M. Negru "Sarcina si nasterea fara secrete", Ed. MedicArt, 2003

Little Book of Leadership Powerpoint

From: PhilDourado, 3 weeks ago


De citit pentru inspiratie. De invatat pe dinafara pentru o viata mai buna...

| View | Upload your own

Powerpoint version of the free ebook The Little Book of Leadership, from www.TheLeadershipHub.com . PDF version also available


SlideShare Link

Stolen Goods, National Treasures

din nou pe blogoteque:

Documentarul BBC "STOLEN GOODS, NATIONAL TREASURES" (2000) vorbeste despre faptul ca "Majoritatea obiectelor expuse în marile muzee ale lumii au fost furate din temple, rechiziţionate de la adevăraţii proprietari în vreme de război, sau cumpărate la preţuri ridicol de mici. Oare ar trebui ele să fie returnate?
Printre obiectele în discuţie se numără frizele aduse de lordul Elgin din Grecia, arta „adunată" de nazişti şi diamantul Koh-I-noor, aflat în colecţia familiei regale britanice."

Documentarul infatiseaza argumentele aduse de ambele parti si duce discutia de la statuile de pe Acropola Atenei, aflate acum la British Museum, pana la "camasa mortii" a tribului Sioux, "retrocedata" de muzeul din Glasgow populatiei Lakota. Al doilea exemplu - minor - este relevant pentru 'rezolvarea etica', dar acum camasa sta intr-un frumos depozit din America, fiindca Lakota nu isi permit un muzeu. Din Glasgow ar fi spus totusi povestea tribului (saracii au fost macelariti de soldatii britanici, ei ducandu-se la razboi fara arme, dar bine protejati de "camasile mortii" ce fusesera vrajite. Rezultatul a fost un macel zdravan si o groapa comuna in care au intrat toti barbatii Sioux).

Cazul artefactelor de pe acropola Atenei este mult mai complicat, miza fiind mult mai mare - ca impact cultural, dar si economic (ca turstii si banii lor se duc unde e mai frumos de vazut).
Ce spun englezii:
- artefactele grecesti sunt in custodia British Museum si nu exista nici un suport juridic pentru retrocedarea lor (grecii ar fi apelat la asta pana acum daca era cazul).
- expuse la BM pot fi privite ca moment de referinta in evolutia artei, incadrate de sculpturi romane sau renascentiste etc.
- aflate in Atena, ele ar fi fost deja distruse din cauza poluarii.
- mai multi oameni le vad la BM decat le-ar vedea in Atena. (un opozant a zis ca daca asta ar fi un argument valid atunci artefactele ar trebui duse in China, acolo sunt si mai multi oameni)

Iata cam ce zic grecii:
- statuile, bazoreliefurile au fost "smulse" prin procedee violente (se grabeau) de pe temple in urma permisiunii acordate de stapanirea otomana arheologilor englezi. Prin urmare, in fata statului grec, englezii nu au nici un drept asupra artefactelor, care sunt patrimoniu national grec. In graba extraordinara, multe dintre obiecte au fost distruse iremediabil, iar o parte ratacite (nu a existat o documentare profesionista a extragerii din sit). Pe scurt, obiectele au fost furate.
- aceste obiecte, in dispunerea originala, spun o poveste. In British Museum ele sunt prezentate alandala si nu au aceeasi forta simbolica si artistica in lipsa contextului. (BM spune, pe de alta parte, ca insasi ideea de muzeu se bazeaza pe decontextualizare)
- in ipoteza intoarcerii lor in Grecia obiectele ar fi expuse intr-un mare muzeu din care se vede si acropola: adica ele servesc drept imagine de detaliu pentru intreg ansamblul (in care se amplaseaza replici, pentru a nu expune la poluare si intemperii pietrele vechi de mii de ani).
- plus argumentul identitatii spirituale a grecilor, subrezita de furtul statuilor.

Britanicii au acceptat inapoierea operelor de arta dobandite de muzee ca urmare a jafurilor facute de nazisti (circa 600 de opere de arta). Nu accepta insa cererile grecilor sau ale nigerienilor (minunate statuete de bronz ce apartineau strabunicului actualului oda al Beninului). Si se cearta si intre ei, legat de unde ar trebui expuse Evnagheliile din Lindisfarne, care acum sunt la Londra la British Library, insa dorite la Durnham Cathedral si pe Holly Island, care au amandoua un loc important in istoria respectivelor carti. Argumentele celor trei parti sunt izbitor de asemanatoare cu cazul Atena - British Museum.

Eu nu pot spune de care parte as fi in aceasta disputa, nefiind nici englezoaica, nici grecoaica. Ceea ce inseamna ca nu pot spune ca una dintre argumentatii o bate pe cealalta la capitolul logica si as putea judeca doar subiectiv.

Intr-un articol ce trateaza aceeasi tema, tot BBC intreaba chestiile fundamentale, spre care va indemn:

How important are historic artefacts to your sense of identity?

What should your government do to reclaim your country's lost treasures?

Or should we stop dwelling on the past and concentrate on sorting out the problems of the present?

chic

http://www.bodieandfou.com/
french chic via bristol

nygirlofmydreams

http://www.nygirlofmydreams.com/

house L

nice architects. cauta house L

discutii

... despre addiction, despre hobbyuri, despre ticuri, despre tabieturi. despre obsesii au luat-o cei de pe bookblog. despre ce carti ai citit sau nu trebuia sa citesti atunci cand erai mic/a s-a dat leapsa pe blogurile romanesti acu' vreo saptamana. si doar trebuie, cu orice pret, sa fim originali. si de succes. iar oamenii care nu sunt originali si care nu au succes sa moara, nu ne intreseaza. pe noi cei suficienti.
(apropo, daca esti un looser poti sa zici ca de fapt esti into downshifting?)

ciorna

sunt foarte emotionata, trebuie sa scriu pe blogoteca. urmez unor ilustri predecesori si ma voi perpeli putin pe aici, ca sa nu ma vada cineva impiedicandu-ma. daca iese ceva onorabil, voi scrie pe curat - pentru ca ceea ce scriu aici se afla sub zodia nenorocoasa ce cuprinde mai mult de jumatate din ce-am scris eu in viata mea, adica "tot nu citeste nimeni".

prin urmare, indemnul ce-l voi urma este Scrieti. Va place? Ce?.

unu, doi, trei, si:

Scrisul este inca un domeniu in care talentul imi lipseste. Sunt insa ordonata si suficient de perseverenta incat sa pot scrie bine chestii de servici - pentru ca asta
este serviciul meu, dupa 6 ani de desenat in facultate, scriu ceea ce "tot nu citeste nimeni".

In general imi place sa scriu. Dar cu un subiect bine precizat, la obiect, deloc artistic. Structurat, documentat, clar, corect. Si, daca stau bine sa ma gandesc, cel mai mult imi place sa scriu pentru a vorbi. Adica cursuri, discursuri, lectii - prelegeri. Pentru ca atunci procesul devine reiterant, se distileaza, se limpezeste. Atentia mea pentru detalii este satisfacuta. Interesul pentru 'imagine' si 'discurs' il depaseste (pe parcurs, intotdeauna) pe cel pentru continut (de la care, in definitiv, pornesc). Iar la urma am confirmarea - sau infirmarea, deh - impactului pe care textul vorbit il produce.

In alta ordine de idei, cand scriu de mana scriu mare si apasat. Atunci cand ma intereseaza ce scriu. Cand scriu sms-uri scriu incet si prost - nici o paguba.

Si am scris scrisori multe si dragi. Si am mai scris texte impreuna cu alti oameni care-mi plac - foarte greu, dar foarte bine.

Si-mi tot vine sa scriu despre ce citesc. Nu este cazul acum.

pana

Cele ma bune idei - despre nimic important, evident - imi vin in drum spre trolebuz. Cum nu am mai mers de mult cu trolebuzul, mi-au lipsit clipele de inspiratie, in care sfasietoare este dilema: sa ma opresc si sa notez (pentru ca sunt uituca) sau sa imi continui marsul sustinut spre statie, ca il pierd si altul vine greu, plus ca nu am bilet si tre' sa cumpar tocmai de la gara.
Adevarul tragic pe care doresc sa il prezint aici este acela ca am avut nu mai putin de 5 - cinci - idei bune azi, pe care le-am uitat. Se poate sa fie ultimele.

eu nu scriu

azi am fost jos de tot. nu am citit stiri (de ce am inceput cu asta?), nu mi-am terminat treaba de-o aveam, am stat mult si degeaba fiindu-mi greata de tot. o prietena mi-a zis ca probabil sunt nitel deprimata si ca de fapt totul e bine si frumos sau va ajunge la a fi bine si frumos. doar ca nu chiar acum.
nu as mai lucra de loc, mi-e bleah la fiecare rand de-l scriu si ma auto-alimentez cu auto-suturi. probabil ca solutia ar fi sa ma ridic de jos, sa ma scutur si sa scriu porcaria, ca sa-mi iau banii si gata. scarbos.
m-as angaja la paine, sa vand corabioare, batoane cu lapte, briose cu lamaie, briose cu ciocolata, calzone, pateuri cu branza. si paine de multe feluri, feliata sau nu, de-o zi sau care expira intr-o saptamana. si biscuiti cu ovaz, covrigei si napolitane. si sucuri, iaurt si sana. si as inventa raspandirea mirosului de paine calda pe strada la ora la care ies copiii de la scoala, ca sa le vand chifle. mai bine decat sa dea banii pe tigari. si m-as plictisi ingrozitor si m-as plange si mai tare.
de aproape un an si jumatate nu am mai lucrat si nu mai stiu chestii istete cu care sa fac pe desteapta in cercuri mai mult sau mai putin informale. cartile pe care le citesc sunt putine, filmele pe care le vad le vede toata lumea. asa ca trebuie sa-mi imaginez ca lucrez la paine si sa accept ca nu am nimic interesant de zis. e un exercitiu care mie-mi vine greu in locuri publice si mult prea usor cand stau singura la 11 noaptea si scriu mascari in loc sa mananc, sa imi pieptan lucrarea pentru maine si sa ma duc sa ma culc.

blogoree

Se facu blog nou, cu echipa draguta si vioaie: Ovidiu, Andreea, Viorel, Oaie, Cristina si io. Prima tema e gata, comentati va rog pe Blogoteca.
Pentru ca ne place sa ne intalnim sa stam de vorba la nesfarsit. Acum mai des si mai non-sincron, ne vom bea cafeaua - colitza, apa plata cu lamaie etc - in Blogoteca.

sa ne luam toti caini mari

Ma apuca indignarea cand aud de bacuri fizice. Si ma enervez si mai tare cand e vorba de altceva decat bancuri. Dar acum m-am lamurit care e solutia: o sa-mi iau un caine. Cititi aici.

fun club

Duminica ne-am intalnit cu un tip cu care Ovidiu face oarecum afaceri. Ii face o casa frumoasa de tot. Tipul mi-a povestit ca s-a declarat invins: si-a sunat profesorii de vanzari, s-a perpelit teribil, dar tot nu a reusit sa-l faca pe Ovidiu sa faca cum vrea el. Nu casa, de casa sunt foarte multumiti amandoi, ci e vorba de relatia dintre ei. Foarte frustrant pentru un tip care, toata viata, a fost 'top sales' in orice domeniu a incercat. M-a distrat sa-i spun ca, in aceasta frumoasa situatie particulara, ii pot oferi niste tip-uri.
De fapt nu am tips. De-aia este bine, cred.
Hai sa facem mai bine un fun club.

Sibiu plush

M-am hotarat sa nu mai scriu ce nu mi-a placut la Sibiu. Cum se intampla intotdeauna: pe masura ce trece timpul, cele rele se blocheaza, iar din frumoasa excursie raman doar cele frumoase. Asta si pentru ca, una peste alta, a fost bine si frumos si linistititor si lenes si nepasator si romantic.
Un singur lucru: nu va incredeti suta la suta in calendarul oficial postat pe site. Fiti relaxati si nu asteptati prea multa rigoare de la ceilalti.
Si voi posta si-o poza, imediat ce-mi gasesc aparatul.

cum ne legam la sireturi

Serios, asta este cel mai interesant site peste care am dat in ultima vreme. Am pus semn, nu se stie cand e nevoie de: Ian's Shoelace Site

Filme la Cluj

http://www.cehia.ro/

Case care plang

Proiectul este initiat de studenti ai UAU “Ion Mincu” din Bucuresti. Si cauta voluntari. Acum sa iubiti Bucurestiul!

Vedeti site-ul lor si scrisoarea de mai jos (a lor, putin amestecata de mine...).


Va asteptam SAMBATA, 20 OCTOMBRIE, LA ORA 11:00, IN SALA T2 A UNIVERSITATII DE ARHITECTURA SI URBANISM 'ION MINCU' DIN BUCURESTI. VA AVEA LOC O PREZENTARE A PROIECTULUI 'CASE CARE PLANG' CU ACTIVITATILE PROPUSE PE ANUL VIITOR.

Proiectul 'case care plang' urmareste realizarea unei arhive publice de arhitectura, prin intermediul unei baze de date bine documentate si usor accesibila, in paralel cu organizarea de campanii, evenimente si actiuni culturale, artistice si educative in scopul cresterii interesului pentru patrimoniul arhitectural in randul persoanelor ce nu profeseaza in domeniul arhitecturii.

CINE POATE LUCRA LA ACEST PROIECT?

Avem nevoie de persoane care doresc sa faca ceva pentru arhitectura de maine. Cautam persoane creative, cu spirit de initiativa, capabile sa vorbeasca in public, sa redacteze articole; persoane organizate, care sa gestioneze materialele documentare. Ne intereseaza cunoscatorii de softuri pentru prelucrare foto, de arhitectura, web, grafica si video. Vrem oameni responsabili, care duc la bun sfarsit ceea ce au inceput, studenti sau nu.

DE CE AS LUCRA LA UN ASTFEL DE PROIECT?

Pentru ca este, in prezent, singurul proiect coerent care ridica problema patrimoniului arhitectural autohton la nivel extra profesional. Pornit ca o
initiativa studenteasca, acesta a reusit, in aproximativ un an de zile, sa se faca auzit atat pe plan national cat si international, bucurandu-se de un feedback ce depaseste cu mult asteptarile unui program cultural, cu atat mai mult cu cat el este bazat pe voluntariat.

Va multumim si va asteptam,

echipa CASE CARE PLANG

Sibiu plus

Am fost la Sibiu de joi pana duminica. Ultima oara trecusem pe acolo acum doi ani si mi s-a parut foarte frumos schimbat. Daca datile trecute parea demn dar trist, acum era doar linistit, si-a gasit un echilibru care reuseste sa calmeze si un bucurestean agitat. Ovidiu mi-a parut putin dezamagit - nu a gasit efervescenta pe care o astepta de la "capitala europeana a culturii", dar imi inchipui ca pentru asta ar fi trebuit sa mergem asta vara.

Centrul este cochet, multe case si-au revenit din paragina groaznica (nu m-am intrebat ce se ascunde in spatele fatadelor si portilor restaurate, pentru ca eram in vacanta), detaliile sunt bine puse la punct (banci foarte frumoase, cosuri de gunoi fara urma de agresivitate, suporturi pentru biciclete frumos plantate). Lumini si fantani.

Multe cafenele - un pic suparator de pustii, dar sa dam vina pe vreme. Bine de tot am mancat la Kristal - paste si lasagna excelente, un vin decent si cafele bune. Si ne-a mai placut la Cafe Redal, chiar "pe centru", adica pe Balcescu - un asa loc ne lipseste in Bucuresti, sa ne bem cafelele duminica. Si sa mancam un strudel cu mere, cu inghetata.

Am vazut cateva frumoase expozitii - fotografie, arhitectura, sibiu. Si am sarit festivalul de jazz, din pricina cortului in care se intampla. Ne faceam curaj in fiecare zi, dar ne-am dovedit prea lenesi pentru a incerca. Parea a fi prea frig, prea ud, ce sa mai, ne-am dat batuti.

Suvenirurile dedicate "capitalei..." sunt ok, punctele de informare numeroase si prietenoase.

Mai am de zis la "Sibiu minus", dar asta data viitoare.

2 in 1

Am semnat petitia impotriva construirii Catedralei din bani publici, adica si ai mei. Infernal, actul de donatie incheiat intre GUV si BOR zice ca "Catedrala foloseste ajutorarii nevoiasilor". Na, ca se terminasera modalitatile prin care un frumos guvern liberal putea ajuta amaratii. Tariceanu, bietul, e ori prost, ori are sfatuitori absolut idioti. Biserica are increderea populatiei, s-au gandit sa se lipeasca si ei. Le-a crescut sau nu le-a crescut in cele din urma? (Este ca la inaugurarea podului de la Baneasa, in care baietii au sarbatorit un drum nou blocandu-l.) Nu-s de acord cu enormitatea, nu stiu daca petitia foloseste la ceva, dar am facut si eu o firmitura, ceva.

Si in plus, uite, poate va intereseaza sa fiti activi in sprijinul orasului, alaturi de amicii mei din ATU:
Joi, 11 octombrie 2007, la orele 16.00
va avea loc intalnirea lunara a PLATFORMEI
IMPREUNA PENTRU UN ORAS MAI BUN!
luna aceasta intalnirea este gazduita la sediul Asociatiei din Pod

Str. Grigore Mora nr. 39 - langa Televiziune
(se apasa pe butonul „galerie" al interfonului
si se urca pe scara metalica din curte pana la mansarda)
pentru acesta intrunire va propunem sa cautam impreuna raspunsuri pentru intrebari legate de modul de functionare al platformei
-cine este responsabil cu secretariatul?
-cine se ocupa de PR?
-cum se pot lua deciziile in cadrul Platformei?
Asteptam si alte idei in legatura cu subiecte ce pot fi abordate la aceasta intalnire
Va rugam sa confirmati participarea dumneavoastra
Va multumim si va dorim o zi buna, Diana CULESCU

de citit

Am găsit câteva cărţi, în limba română, de descărcat de pe net. Sunt postate pe pagina traducătorului, A. Laszlo. Două Raymond Queneau şi una Romain Gary. In format pdf, traduceri bune - publicate la Paralela 45 şi la Univers. Le descarci, le tipăreşti, le citeşti. Sau te duci la librarie şi le cumperi.

pentru patrick, care face jocuri

http://www.atomfilms.com/film/game_over.jsp

muzica

Copilarii diverse

Nu sunt propriu-zis greseli, nimanui nu-i pasa de fapt. Oamenii nu au rabdare pentru detalii si sunt atenti mult prea mult la propria persoana. Suntem un popor (un oras?) de oameni ce sufera de lipsa de concentrare si care nu privesc in jur. Iar 'merge si-asa' se aplica peste tot.

Este foarte interesant de observat cum se poarta oamenii cu copiii mici de tot. Cei care nu au copii sunt ori plictisiti/ distanti, ori foarte entuziasmati in genul cutu-cutu, pisi-pisi. Prima varianta mi se pare destul de fireasca: nici mie nu-mi plac copiii 'din oficiu', in general. Dar sunt copii care-mi plac, cu care ajung sa ma imprietenesc, pe care ii simpatizez sau care ma enerveaza. Insa niciodata nu reusesc sa inteleg de unde atata desconsiderare in situatia a doua: un copil, oricat de mic, este o persoana, care are nevoie de atentie si 'conversatie' la nivelul sau, dar are nevoie si de spatiu, de intimitate etc. Cine s-ar simti confortabil cu un strain mai mare de cateva ori care se repede dupa doua minute de la momentul intalnirii si te ia in brate?

Unii dintre cei care au copii sunt extrem de aroganti, convinsi ca stiu chestii imuabile despre viata si sunt induiosatori (sau al naibii de enervanti) in linistea lor totala. Nu cred ca ei si-au intrebat copiii vreodata daca se considera crescuti bine.

Cred ca, in mare parte, copiii se cresc singuri, iar parintii lor se felicita pentru sacrificiile pe care le-au facut. Parintii sunt responsabili de a-i hrani, a-i imbraca si de a le crea un mediu bun, in care sa simta in siguranta. Mai departe, daca il iubesti si esti atent la el, copilul creste ca o floare si poti doar sa speri ca iti va fi prieten cand va fi mare.

Si una dintre comicariile de la tot pasul: unii au tendinta de a silabisi cuvintele atunci cand vorbesc cu copiii mici de tot: de ce ar retine biata Lucretia BA-IA mai degraba decat BAIA, PI_SI_CA mai degraba decat PISICA. Chiar mi se pare ca cele 3 silabe, sacadate, raspicate, au foarte putin de-a face cu cuvatul spus firesc.

De recitit in cativa ani.

Roșiapeace

două știri recente, pe o problemă veche, în care am o semi-părere:
a/un documentar american (finanțat de Gabriel resources, dar independent editorial) spune că ecologiști occidentali și bogați se opun ipocrit dezvoltării proiectului Roșia Montana, care ar salva de la o viață mizeră un oraș, două orașe, etc. Autorii spun că sărăcia taie pădurile și nu marile corporații, iar mineritul acolo ar duce la eradicarea sărăciei din zonă, ceea ce va ajuta și mediul etc.
b/ vedete autohtone se întâlnesc într-un loc public să protesteze împotriva mineritului cu cianură - de fapt un eveniment de promovare a campaniei România fără cianuri. De pe site aflăm despre groaznicele lucruri pe care le provoacă utilizarea acestor procedee.

O prietenă care a vizitat Roșia Montana recent, în scopuri de dezvoltare locală (persoană cu educație și experiență în domeniu) căina soarta bieților localnici, dând un verdict neoficial în genul: singura lor șansă ca indivizi ar fi să închidă orașul și să plece. Comunitatea locală este puțin probabil să supraviețuiască (din păcate nu numai figurat vorbind) următorilor 10 ani în oricare dintre variante, adică cu sau fără proiectul Gabriel Resources.

Cred că soluția depinde de scara la care privești lucrurile. De unde stau eu, România fără cianuri este drumul de urmat, dar să nu mă aflu în pielea celor din Roșia. Și mi se pare că singura ieșire pentru o întreagă comunitate care riscă să moară astfel (mai ales de foame) trebuie calculată și suportată de statul român. Dar până cand mediul va deveni un issue pe agenda publică va mai dura un pic. Din păcate un pic prea mult pentru cei de acolo.

LUT

Primesc newsletter-urile Grupului Arhiterra. Nu au pagina de internet, sau cel puţin eu nu am găsit-o. Astfel, nu ştiu decât că au ceva treabă cu OAR - organizează evenimente împreună şi că există un SRL cu acelaşi nume.

Ultimul workshop, la care au participat o mulţime de oameni, a însemnat, după cum spun ei în raport, găsirea de soluţii ieftine şi prietenoase cu mediul. Soluţii la ce, nu spun exact, dar contextul ne face să bănuim că este vorba despre soluţii constructive.
Şi acum nedumerirea mea: dincolo de faptul că este fun să stai o săptămână or smthing cu oameni cu impresii relativ asemănătoare cu ale tale, să faci ceva muncă fizică şi să te murdăreşti până la ochi de lut, LA CE FOLOSEŞTE? Soluţiile sunt umile - deci nu vor fi adoptate de localnicii din Tibăneşti, Iaşi, care probabil sunt genul de lucrează în Italia. Soluţiile nu sunt durabile - inundaţia sau alunecarea de teren îi va lovi la fel de crunt ca până acum. Este un proiect de cercetare? - care prin urmare nu are scopuri atât de imediate cum am resupus eu mai devreme. Dar ce se caută? Şi de ce?

Sunt curioasă să aflu care este ţelul lor în viaţă.

pititza

script 1

Persoanele:
Miruna - mama
Ovidiu - tata
Lucreţia - fiica

În parc, ora 8 seara. Se întunecă, luminile nu au fost încă aprinse.
Ovidiu şi Lucreţia se îndepărtează de rondul central pe o alee. Merg ţinându-se de mână. Miruna aşteaptă lângă căruţ.
Ovidiu: Uşor, uşor, drăguţo.
Lucreţia: Aaaa, aaa, aaaa.
Lucreţia: Îîîî, îîîî.
Indică spre luminiţiele colorate de la bâlciul cel mic.
Ovidiu: Vrei să mergem spre luminile alea? Foarte bine, da, e distractiv.
Lucreţia (foarte încântată): Aaaa, aaaaa.
Ovidiu: Dar ne îndepărtăm. Nu ne întoarcem, mai bine, să o luăm şi pe mama?
Lucreţia se opreşte brusc. Se întoarce. În urmă, de la înălţimea ei, nu se mai zăreşte mama, rondul, sau căruciorul.
Lucreţia (intonaţie tip cuore): Mama! (plânge)
Mama apare de pe aleea paralelă, de pe care urmărise scena.
Miruna: draguţa mea, hai la mama.

^^^^ Happy end^^^^

Diacritice

Funcţionează diacriticele! Nici nu încercasem, dar am văzut pe un alt blog - un prieten de-al unui prieten. Trebuie să mă obişnuiesc din nou să le folosesc. Mi se pare civilizat, dacă tot scriu în limba română, să o utilizez cum trebuie, spre cea mai uşoară citire.

later edit: multe fonturi arată ciudat literele ă, î, ş, ţ, etc. asha ca nu mai scriu pe net cu diacritice...

on-line shopping

Mi-am cumparat un telefon mobil de pe internet. Foarte comod, de-acasa, in crestetul noptii. Dar am nimerit la un magazin care nu m-a lasat sa platesc cu cardul si gata, m-a sunat a doua zi sa ma intrebe ce culoare de telefon vreau, nu au venit sa mi-l aduca, ci s-a dus Ovidiu dupa el, ca dura mai putin. In rest, totul on-line...

Am cumparat mult mai bine de la Humanitas - unde functioneaza ca pe Amazon, foarte civilizat.

Complet neinteresant, dar chiar nu mai am nimic de spus.

nepot

Acesta este noul meu nepot, primul, de altfel. Il cheama Petru Buzea, e baiatul Adinei si s-a nascut pe 6 septembrie. Deocamdata nu stiu daca e simpatic sau nu, fiindca l-am vazut doar o data, putin. Lucretia e racita si prin urmare familia noastra e in carantina. Pe saptamana viitoare vom incepe vizite mai sustinute.

vara

• Lucretiei ii merge bine, creste mare din ce in ce.
• Am o cana frumoasa.
• Am scapat de mobila veche din dormitor si avem mobila noua, pe cale de a fi aranjata.
• Am citit cateva carti, unele bune - imi place Ian McEwan.
• A fost placut la Tusnad cu Irina si Maria - plus cate putin doamna Nemes, Ioana et comp.
• Am schimbat din becurile rele cu becuri bune.
• Si nu prea mai stiu, ma mai gandesc.

Si cum e de prost gust sa te plangi, nu am sa insir lucrurile rele. In schimb, sa discutam ce am mai vazut pe la televizor, eu atat pot.

Dar voi incerca sa scriu o bucurie pe zi, poate functioneaza terapeutic.

cel mai frumos

Mie-mi place cand ma trezesc de dimineata devreme si nu mi-e somn. Zilele astea sunt rare, pentru ca de obicei imi este foarte somn si as mai dormi macar o ora.
Saptamana trecuta am iesit din casa la ora 8, am fost pana la posta de pe iancului si inapoi - la 9 fara un sfert eram acasa. Pe drum, pe o straduta, am intalnit o masina de gunoi. Din cele mari, albe. Inghesuiala printre masini parcate. Masina mergea incet, m-a depasit si a lasat in urma un miros foarte patrunzator de iarba proaspat cosita!!! Masina de gunoi ridicase crengile cazute / curatate dupa furtuna din seara precedenta. Made my day!

remarcabile

intr-o luna s-au intamplat foarte multe lucruri remarcabile.

• lucretia spune ham-ham si se ridica singura in genunchi si in picioare;
• cristina si oaie s-au maritat si au fost 2 saptamani in corfu - ocazie cu care familia noastra s-a marit cu doi fini si un lamai;
• am facut planuri un pic mai concrete pentru ceva vacante in vara asta;
• am vazut mai multe bloguri frumoase cu poze (n-am rabdare sa citesc mult, sau poate nimeni nu scrie asa de interesant incat sa ma prinda);
• am mai planuit dulap si dormitor si se pare ca am ajuns in sfarsit la o concluzie multumitoare;
• nu ma mai uit la stiri - citesc din 2 in 2 pe hotnews si e suficient;
• m-am suparat rau, dar acum mi-a trecut (cred!?)
• am fost pe la facultate, in birourile noi, si am vorbit cu mai multi oameni draguti;
• am fost cu fata la ihs ro si a fost distractiv
• etc :)
  

Basescu iubeste poporul, poporul iubeste Basescu

Adica de ce nu m-a pasionat aproape de loc aceasta concentrata campanie: in primul rand pentru ca oamenii normali, de pe strada, il iubesc sincer pe Basescu. Asa cum il iubeau pe Iliescu, recent. Si atunci e absolut lipsit de haz sa discuti cu niste oameni orbiti de sentiment.
Mie discursul lui Basescu imi pare un discurs de om nebun. Restul politicienilor isi arata pe sub discursuri lichelismul, interesul, viclenia, prostia, slugarnicia (desi exista si exceptii fericite, unde logica exista, si manevreaza un vocabular corect); ne-am obisnuit cu ei, le citim usor intentiile, ei se stiu cititi, asta e conventia. Basescu insa este de speriat, se da viu si crede ca este mesia. Are alunecari ingrozitoare de logica si nimeni nu pare sa vada treaba asta pentru ca, nu-i asa, dragostea este oarba...

cuvinte noi

Exista cuvantul googolplex. El defineste numarul 10^{10100
Iata de ce:}

In about 1920, Edward Kasner's nine-year-old nephew Milton Sirotta coined the term "googol"; Milton then proposed the further term "googolplex" to be "one, followed by writing zeroes until you got tired." Kasner decided to adopt a more formal definition "because different people get tired at different times and it would never do to have Carnera [a champion boxer] a better mathematician than Dr. Einstein, simply because he had more endurance." [wikipedia]

Si cum googolplex este un numar mai mare decat numarul tuturor particulelor din univers (care nu sunt decat 10 la puterea 87), el nu s-ar putea scrie nici daca toata materia s-ar transforma in hartie, cerneala sau diskdrives.
samd.

Cu aceasta ocazie am aflat ca numerele extraordinar de mari au, de multe ori, nume. Dragut.
Si, oricum, For the author, see Nikolai Gogol.

exceptional!!!

aunci cand ies pe strada se intampla lucruri exceptionale. asta daca ies rar. in ultima saptamana fata a fost bolnava (acum tuseste mai incet) si apoi eu am luat de la ea si tot bolesc de cateva zile. dar.
azi am iesit sa ma plimb dupa lapte praf. la intersectie la iancului, am stat la semafor. o ambulanta se tot apropia, nino nino. tramvaiul oprit in statie, asa ca ambulanta trece pe banda a treia. masinile se dau la o parte, cu exceptia unei dacii albe, care, atentie, se opreste, regulamentar, la stop. pietonii (multi, la iancului e mereu inghesuiala) se opresc in dreptul respectivului si ii fac semn sa treaca. el ca nu, e rosu pentru el. intre timp, nino nino, ambulanta in spatele lui. pana la urma, tipul este convins sa inainteze si ambulanta trece pe langa el.
morala: poate omul era prost. sau poate omul era doar surd. in romania, oamenii surzi au voie sa conduca masina (eu cunosc un astfel de om, care are carnet de mult si conduce des, probabil mai bine ca mine). eu nu cred ca este bine.

despre apa potabila

La farmacie se gaseste apa pentru bebelusi. Pentru baut, pentru lapte praf, pentru preparat mancarea. Doctorul zice ca apa de la robinet, fiarta si racita, este suficient de buna.
Uite ce imi scrie o doamna care lucreaza la fabrica de apa de la suceava, la laborator:
"Stii, conform ultimelor legi in ce priveste calitatea apei potabile, concentratia nitratilor poate fi de maxim 50 mg/l, a nitritilor de maxim 0,5 mg/l, iar a sodiului de maxim 200 mg/l. Niste valori care sa le depaseasca pe acestea nu cred ca ar putea fi gasite in apa de la robinet, ci mai degraba in fantani.

Apa de la robinet este monitorizata atat de operatorul de apa, cat si de Autoritatea de Sanatate Publica, si fizico-chimic, si bacteriologic. Se fac foarte multe analize, plecand de la apa captata, apoi pe fluxul tehnologic al statiei de tratare a apei, apoi din rezervoarele de apa ale orasului si in final din reteaua de distributie. Nu ar trebui sa fie cazuri de apa nepotabila. Sigur, bebelusii au mult mai putine kilograme si chiar si concentratii foarte mici dintr-o substanta nociva ii poate afecta.

Prin fierbere, apa doar se dezinfecteaza, se elimina doar bacteriile, nu si compusii chimici. Bine, accidente pot aparea, in sensul ca apa potabila sta mult in conductele astea vechi, mai trec pe langa niste conducte de canalizare care pot fi sparte etc., dar astea sunt doar accidente, nu trebuie sa-ti faci griji prea mari.

In schimb, pot sa-ti sugerez sa fii atenta la mirosul de clor al apei de la robinet: daca e prea puternic, evita sa prepari hrana cu o astfel de apa.

In ce priveste apa imbuteliata, cea plata e buna, caci e dezinfectata cu ultra-violete, nu cu clor, iar apa nu e luata din rauri, care pot fi poluate foate usor, ci din izvor de munte.

Pentru ambele tipuri de apa, duritatea apei poate fi o problema, dar daca fierbi apa sau o tii pur si simplu in vase, calciul se depune pe peretii vasului, chiar daca nu in totalitate.

Cam asta ar fi pe scurt teoria. Practic, poti fi linistita cu apa de la robinet, mai ales ca o fierbi, iar daca mai cumperi din cand in cand si apa plata (dar de la un producator cunoscut de apa imbuteliata), e ok. Sigur, ca parinte trebuie o atentie sporita, dar, oricum, fetita va trebui sa se obisnuiasca in timp cu conditiile de viata din zona in care traieste."

totul despre keyboards

adica: qwerty a fost pantetat in 1868 si utilizat prima data de remington. pana atunci tastele unei masini de scris erau asezate in ordine alfabetica, iar ciocanelele se incurcau mereu intre ele. asa ca au re-aranjat semnele in formula de acum clasica, pentru a mari viteza de scriere. sau, dupa alte surse, pentru a o micsora, astfel incat ciocanelele sa nu se mai amestece... cica toate literele cuvantului typewriter sunt puse special pe randul de sus, pentru ca producatorul sa poata demonstra rapid si fara sa se incurce... si ca tastatura qwerty i-ar avantaja pe stagaci - in limba engleza o multime de cuvinte uzuale se scriu doar folosind mana stanga.

si acum, minune:

prima/ tastatura in limba araba






a doua /tastatura dvorak - inventata in 1936 de omonimul, pentru a elimina neajunsurile lui qwerty, odata ce incurcarea ciocanelelor nu mai era o problema. foarte stiintific studiata, dar nu s-a impus pe piata...







a treia/simplified chinese. total neimpresionant!









a patra/ An experimental Chinese keyboard with many keys. ha!

now you can blog in hindi

cum se scrie in hindi? cu ce caractere? si m-am intrebat mereu cum arata o tastatura pentru limba chineza. sau araba. hm...

dar nu de asta scriu acum. ci pentru ca am o problema: daca are sa dispara internetul intr-o buna zi? asa, din senin, se impiedica cineva de un fir, iese din priza internetul si gata. nu stiu daca se poate. dar in aceasta situatie, pierd o multime de documente pe care le am stocate doar pe net. undeva. unde?

postapocalipsa sucks.

mocoloco

spicuim:

http://www.noticiasarquitectura.info/especiales/casa_deck.htm

http://danieltodesign.blogspot.com/2007/03/clothes-hangers-and-clothing-spaces.html

http://www.helmidesign.com/home/

e?

incredibile descoperiri

...a unui site colorat:
Fiecare copil isi doreste parinti suportivi.
sa-nnebunesc, nu alta. si mai exista afterschool, care este semi de cand eram noi mici.
dar, mai bine:
http://pear-ds.com/index.html

plante otravitoare

• Azalea
• Bird of paradise flower
• Lily of the valley
• Caladium
• Mistletoe
• Morning glory
• Daffodil
• Philodendron
• English ivy
• Holly
• Hyacinth
• Hydrangea
• Iris
• Wisteria

in engleza. le-am cautat pe google si am gasit poze pentru cele pe care nu le cunosteam. mai adauga

Dieffenbachia

pe care o avem noi acasa. trebuie izolate - suite undeva sus, de unde sa-i cada in cap copilului...

nu fac cozonaci

cred ca ar trebui sa fiu in china sau alt loc chinezesc ca sa fac cozonaci. pentru ca acasa fac cozonaci adina, tatal lui ovidiu, mama,. asa ca why bother?
dar
fac friptura de miel - pentru ca e tare bun si ma pricep la fripturi et comp. acum va fi o pulpa umpluta cu masline, rozmarin si alte bunatati.

masa de pasti la mihailesti.
a doua z parintii lui ovidiu la noi.

si de aici exista 2 scenarii posibile:
stam frumos acasa si ne vedem de treaba, cu variatiunile mentionate sau
numarul 2
mergem mai devreme la mihailesti - de vineri sau sambata - si noi dormim iar copilul e stresat.

daca am fi in china nu ar fi asa de complicat.

phenotype

the observable physical and behavioral characteristics of an organism [wikipedia]

Rene Lalique

http://museu.gulbenkian.pt/nucleos.asp?nuc=a11〈=en
Lalique in colectia muzeului Gulbenkian din Lisabona. Deh, ce vremuri...

sau
http://www.lalique-museum.com/eng/index.html

probabil ma misc cu incetinitorul

nu se intampla nimic iesit din comun... numai ca 'obisnuitul' este sa imi fie somn in continuu si sa nu apuc sa fac toate treburile. probabil ma misc eu foarte incet - alti oameni au grija de copil si fac de mancare (asta fac si eu) si mai fac si curatenie (la noi vine o tanti o data pe saptamana). sau sunt familii fara masina de spalat, in care oamenii mai si spala de mana. nu stiu cum se poate, eu nu prididesc...

mi se pare ca fac 100 de lucruri in acelasi tmp si ca am o viteza fantastica. in momentul in care ma intalnesc cu prieteni descopar ca de fapt vorbesc mai rar, ma misc mai incet, reactionez mai lent. fata de ei. deci, decat inainte de a fi full time acasa.

ieri si alaltaieri am fost la uauim, am tinut doua prelegeri la master. mi-a prins bine, m-am lamurit ca nu imi place acolo. ca sa iti poti face treaba trebuie 'sa apelezi' la bunavointa unora si a altora, ceea ce la un moment dat devine neplacut. iar pozitia 'de forta', in care altii iti cer favoruri, presupune sa fii descurcaret, sa acumulezi dreptul de folosinta asupra unor lucruri ale scolii sau cumparate din banii munciti de tine pe proiecte si apoi sa te arati putin inaccesibil, atata cat muritorul de rand sa se simta jenat ca iti tot cere sa se uite pe internet, sa tipareasca o foaie de hartie, sa-si tina prezentarea pe un calculator si folosind proiectorul scolii. atmosfera asta de pirati nu imi place.
jobul de british council nu a iesit, nu m-au placut.
gata, nu am avut timp nici de post-ul asta.

voodoo nu functioneaza

draga Patrick,
copila are un catel albastru pe care il cheama patrick - fapt confirmat de o eticheta prinsa pe piciorul din dreapta - spate. azi patrick a fost groaznic manjit cu branza de vaci si mar copt, iar acum pluteste cu burta in sus intr-un lighean.

Sper ca tu te simti bine.

vremea

Asta seara accuw. spune ca sunt 17 grade, dar ca 'real feel' este de 6 grade. Am cautat si iata ce am aflat: "The Real Feel Temperature is something we developed in-house here at AccuWeather. It takes into consideration other factors besides just temperature and dew point. It factors in the time of day, the sun angle, and amount of cloud cover, the winds or lack thereof, etc. For example, a temperature of 90 and a dew point of 70 will feel worse at noon or 1 pm with the sun high in the sky than it will at 5 pm or 9 am. Also, a temperature of 90 and a dew point of 70 will feel worse when it is dead calm than if there is a 15 mph wind blowing. The same thing goes for 90/70 with bright sunshine vs. 50% cloud cover. For all of these examples, the heat index will be identical...no difference whatsoever, since it is based solely on temperature and dew point. The Real Feel Temperature, however, will be different for each case."

foarte tehnic. si pare ca simplica, nu complica lucrurile. prin urmare, daca imi fac un fel de regula pentru imbracat fetita in functie de real feelul lor e mai sigur decat daca ma iau pur si simplu dupa temperatura. dar chiar o diferenta de 11 grade! oare termometrul meu pus afara la ora asta arata ce trebuie?

what's in a name

copiii din parc sunt: Maria, Mara, Calin, Radu, Mihnea, David, Carol, Alesia, Marisa (Maria Isabela), Daria, Boris, Ingrid. Plus Lucretia noastra. Se mai aude: Miruna, Luca, Andrei, Matei, Giulia, Maria, Maria, Maria....

noaptea pe iancului

l-am vazut pe cheloo in gang pe iancului, langa posta. m-am uitat lung si am trecut. si m-am bucurat ca nu am dat 'buna-seara', cum din reflex fac cand vad o fatza familiara.

si o masina pe care scria www.optimeat.ro. sursa optima de carne! plus doi baieti in trening care discutau despre "...langa vatican...". o doamna insarcinata care isi scotea sacosele din jeepul parcat langa gardul santierului. langa gardul care cade cand bate vantul.

in tramvai - am venit de la dentist cu tramvaiul - o fata povestea cuiva la telefon ca ii vine sa o omoare pe colega ei de camera. era asa de suparata incat m-am gandit ca se poate imbolnavi de la atatia nervi.

azi nu am citit nici un ziar si nu am vazut nici o stire. de-acum incepe distractia - fetita doarme, iar eu trebuie sa fac piure pentru maine. si ma uit la tv.

cand pierd stirile cateva zile sunt dezamagita atunci cand le prind din nou - toate sunt tot acolo unde le-am lasat. se misca incet si fara imaginatie.

da. maine: merg cu cristina sa vedem materiale pt rochie. ce frumos. as merge cu lucretia, dar mi-e sa nu o stresez daca o plimb prin taxiuri. mai bine sa mai creasca putin inainte de a trebui sa faca fata deodorantelor de masina si manelelor din taxiuri.

miercuri merg la iulia. joi incepe baby expo, toata societatea selecta din parc merge. si noi, poate. sunt ocupata, ce mai.