D+P+3E

In spatele blocului meu se construieste un bloc. Acum o luna ii compatimeam pe vecinii de la doua blocuri mai incolo, care avusesera "toata viata" un teren rascolit in fata (pentru care noi, cartierul, aveam sperante de parculet pentru copii), fiindca peste noapte a inceput sa se construiasca un P+9 la 5 metri de ferestrele lor. Na, ca acum avem si noi santierul nostru personalizat. Deocamdata nu au inceput sa sape, doar au taiat salcia (se pozau ulterior pe 'cadavrul' sau) si au facut o cosmelie pentru muncitori. Si au imprejmuit terenul. Fac poze de cateva ori pe saptamana, de la geam. Le voi posta si pe blog. Iar copilul meu are sansa de a invata 'pe viu' care sunt lucrarile importante in constructia unei case.

Desteptul de Ontanu se vrea reales. Dupa ce ne-a impanzit cartierul nostru linistit, de blocuri de 10 etaje, cu alte blocuri. E, de la noi nu mai pupa. Pe cuvant ca o votez si pe madam Boagiu daca e la o adica.

un moment, va rog

Trei minute ca sa vedeti filmul. Si 1 ora in 29 martie, de la 8 seara.
Multumesc.

Virus - UAUIM

Arhitectura este un craft. Un mestesug. Nu este o arta, nici o stiinta. Sau, mai bine, orice arhitect trebuie sa stapaneasca perfect mestesugul, iar cei [putini] care sunt pe deasupra artisti si/sau oameni de stiinta sunt cei cu adevarat talentati, responsabili cu progresul meseriei si al lumii in general. Arhitectura poate fi practicata ca vocatie sau ca job. Ambele variante sunt perfect onorabile, e doar o chestiune de alegere personala.

Arhitectura ca mestesug - baza pentru toti talentatii si netalentatii - trebuie deprinsa ca atare. Mestesugul 'se fura' de la mari maestrii. Daca nu ai atat noroc, mestesugul se poate invata si intr-o scoala. Ca sa nu isi piarda timpul si renumele, unele scoli de elita nu te vor accepta daca nu esti talentat (si harnic, istet, indemanatic, etc). Altele, mai normale, testeaza doar daca esti harnic, istet, indemanatic etc si te invata cum sa-ti dezvolti abilitatile in sensul cerut de meserie. Scolile te ajuta sa cunosti ce s-a facut pana acum si iti creeaza posibilitatea de a-ti gasi modele. Scolile te invata cum sa muncesti ca arhitect.

Facultatea de arhitectura din Bucuresti este proasta. Procesul de invatamant este aproape fara logica, mai mult de jumatate dintre profesori (si in special cei de la disciplinele de proiect, care conteaza enorm) sunt incoerenti si inculti, fara nici o intelegere a ceea ce presupune a fi profesor. Asteptarile scolii de la un absolvent meritoriu nu sunt cuantificate, nivelul de calificare al acestuia nu este definit. Din ea ies si [viitori] arhitecti buni, dar care sunt asa pentru ca sunt niste persoane exceptionale, inzestrate pentru asta. Ei nu sunt in mod necesar recunoscuti astfel de catre scoala.

Eu nu sunt arhitect de la natura. Dupa 6 ani de scoala de arhitectura, absolvita cu note mari, laude si aprecieri, m-am lamurit ca as fi putut fi un bun arhitect daca as fi avut o educatie potrivita. Nu am sa definesc aici ce inteleg eu prin "arhitect bun", poate altadata.
Cred ca 85% din ce am invatat in facultate sunt invatate pe cont prorpiu si - cele mai multe - de la prietenii si colegii mei, facand lucruri impreuna. Restul de 15 procente se datoreaza in general unor vorbe "scapate" in discutii pe proiecte de catre profesorii mai buni. Profesorii prosti doar m-au enervat - raspundeau "istet" la intrebari legitime si nu erau in stare sa tina prelegeri cu cap si coada.
Ceea ce iti ofera scoala - din greseala, nu programatic - este timp pentru a investiga, a citi, a exersa, a reflecta. Din pacate ofera ghidare doar intr-o foarte mica masura. Iar in ultima vreme vad ca reuseste sa aglomereze birocratic si inutil fiecare moment al studentului - care rasufla usurat si re-cade in rutina din liceu, in care trimite inapoi ca disperatul mingiile servite haotic, din toate partile, de profesori de toate disciplinele.

Speranta exista: Exista in UAUIM profesori buni. Putini. Exista cercetatori pasionati si profesionisti. Putini. Exista cativa arhitecti buni. Exista sansa sa ii intalnesti in cei 6 ani de facultate.

Dar speranta este pe moarte: acesti oamenii buni - arhitecti, cercetatori, profesori - nu au dorinta de a schimba lumea, sistemul, scoala. Asta este.

Am cunoscut ulterior scoala si din interior. Este trista si aroganta. Este in denial. Se va prabusi.

Eu nu recomand nimanui Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti. Mergeti va faceti arhitecti la AA, la Columbia, la Cornell sau la Pratt, la Barcelona sau la Bartlett.

1la0

|RO|
Stimat semnatar, zonele verzi din Reghin sunt salvate!
Primăria Reghin a decis: Păşunea de sub Pădurea Rotundă va rămane Loc pentru Agrement şi Sport. Pădurea Maghiarreghin va ramâne în extravilan, deci neconstruibilă!
Semnătura dumneavoastră le-a salvat!


|EN|
Dear subscriber, the green areas of Reghin are saved!
The meadow by the forrest 'Padurea Rotunda' will maintain its status of 'Green area for recreation and sports'. Any construction plans of Maghiarreghin forest were abandoned!
Thanks to your signature!


cele mai bune urări/ best wishes,
Klaus Birthler

Reener Ländchen- asociaţia culturală
www.reenerlaendchen.ro

la padure

Reghin si-a facut un nou Plan Urbanistic General(PUG). Pentru ca planul sa intre in vigoare, legea obliga consultarea publicului. Moment prielnic pentru toata lumea - inclusiv societatea civila - sa studieze propunerile si sa isi exprime parerile. Asociatia culturala "Reener Länddchen" anunta o serie de probleme grave pe care noul plan doreste sa le legitimeze. Pe site-ul asociatiei puteti citi argumentele lor, precum si reactia serviciului Urbanism din Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei (care trebuie sa avizeze planul pentru ca acesta sa fie valabil). Iata invitatia asociatiei Reener Länddchen de a semna petitia pentru Reghin:

Dragi prieteni,
Primăria Reghin vrea să introducă prin PUG suprafeţe de pădure în intravilan, şi să so declare teren pentru locuinţe. De asemenea vrea să construiască păşunea de agrement şi sport, de sub Pădurea Rotundă (cea pe care se află stejarul secular din enciclopedia Britanica).
"Reener Länddchen", asociaţia culturală, a depus un comentariu la Primăria Reghin prin care pledează pentru neconstruirea zonelor verzi.

Semnaţi petiţia pentru ca marţi, 15 ianuarie 2008, la dezbaterea publică, să se decidă păstrarea zonelor verzi!

Cu mulţumiri,
pentru un Reghin durabil,
Klaus Birthler

In multe orase din Romania se intampla incalcari grave ale interesului comunitatii locale, pe termen lung si cu toate documentele legale in ordine, in schimbul unor afaceri consistente si rapide ale autoritatilor locale si apropiatilor acestora. Subsidiaritatea si autonomia locala sunt usor de deturnat in folosul personal al unui grup restrans cu acces la putere, in lipsa unei voci articulate a comunitatii locale. Iar asta se intampla mai ales in Ro pentru ca structurile publice ale societatii noastre s-au creat mizand pe importarea unora verificate deja, in speranta ca ele isi vor crea continutul. Inca nu am ajuns acolo, dar initiative precum cea in sprijinul Reghinului imi dau speranta ca in privinta "formelor fara fond" nu Maiorescu a avut dreptate. Cred ca observarea fenomenului (din interiorul societatii romanesti) este interesanta la nivel personal doar in masura in care parcursul ni se pare incitant si ne gasim un rol in proces. Altfel, intrbarea "Dar se va intampla saltul in timpul vietilor noastre?" ne poate incuraja sa ne facem bagajele si sa plecam repede.

CSR 2007

(3)
Desi ajutorarea cazurilor sociale este absolut necesara in lumea de azi, eu astept din ce in ce mai multe proiecte care sa se adreseze comunitatii intr-o maniera pro-activa, nu numai carpind necazurile. Asa ca imi plac proiectele care fac orasele mai frumoase, zilele mai placute si oamenii mai prezenti in propria lor viata.
(2)
Cred ca toti cei care fac, fac bine ca fac. Acum, cat de discret este comunicat brandul astfel incat sa se vada, dar sa nu tipe la tine, cum sa-ti alegi proiectele si cum sa ajuti cat mai eficace sunt lucruri cu care specialistii CSR din fiecare companie se vor obisnui, iar la anul va fi si mai si!
(1)
Companiile cele mai responsabile cred ca ar trebui alese cu niste cifre in fata (cat au investit in CSR raportat la cifra de afaceri proprie) si cu niste frumoase studii de impact. Desi este greu sa te hotarasti - e mai bun cel care a abordat o problema mai grava? Sau una care afecteaza mai multi oameni? Sau o problema care necesita ajutor de urgenta? Sau una care ar fi avut efecte negative pe termen mai lung?
Asa ca eu zic ca toti cei care au contribuit (in conditii decente ce pot defini faptele ca responsabilitate sociala si nu promovare pe spinarea unor necajiti) merita laude, recunoastere si incurajari.
Si voi mentiona doua proiecte care mi s-au parut foarte inspirate in 2007: Cel mai mult mi-a placut proiectul Citibank in care profesionistii au invatat 2200 de elevi de liceu "cum sa se fereasca de esecuri financiare, cum sa economiseasca, sa investeasca si cum sa administreze banii eficient." Un follow-up bun ar fi folosirea experientei Citibank pentru realizarea unui manual pentru orele de economie.
Una dintre companiile active in zona CSR in 2007 (si de cativa ani, deja) care imi apare mereu in cale cu proiecte utile si generoase este Vodafone. Cel mai simpatic imi este proiectul de reciclare a telefoanelor - un fel de bun simt la scara mare, inscriindu-se astfel in categoria celor care au grija sa faca curatenie dupa ei.

Admir proiectele din zona responsabilitatii sociale a corporatiilor. Pentru ca asta inseamna ca sefii lor inteleg ca pot schimba lumea. Iar o lume mai buna este - chiar daca nu direct si imediat reflectat in cifrele de afaceri - o lume mai profitabila pentru toti.

Si asa am (aproximativ) raspuns celor trei intrebari lansate pe www.responsabilitatesociala.ro.

Succes!

BlogTXT

Exista un festival de teatru in care vor fi reprezentate pe scena, intr-o forma (cat mai) dramatica, cate 3 bloguri de fiecare tara participanta. Se numeste BlogTXT si are site-ul aici. Participa 5 tari - Romania printre ele.

Deja au fost selectate 30 de bloguri dintre care teatrul (Bulandra, co-organizator) va alege unul, echipa proiectului BlogTXT unul si unul se alege prin votul poporului. Cele 30 si sistemul de votare se intampla pe forumul proiectului - aici. Dintre cei 30, am avut surpirza sa descopar doi pe care-i citesc si eu si ii am in blogoteca. Ce mica-i lumea...

Ceea ce doresc eu insa acum este sa te invit sa fii popor, sa te inregistrezi si sa votezi cu blogul meu favorit la momentul asta (asta zic asa, de precautie, ca daca n-o sa-mi mai placa dupa aia), blogul domnisoarei cake.
Mda

caramida

Cred ca multi se felicita inca pentru rezultatele olimpicilor romani. Si ale scolii romanesti, in general. Ba chiar am auzit argumente monstruoase ale parintilor plecati la munca in spanii si italii, care zic ca-si lasa copiii in tara, cu bunicii sau aiurea, pentru ca "la noi se face scoala, in strainatate nu". Sa fie clar, ii lasa acasa din lene si din nesimtire. Iata si demonstratia:

OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) a dezvoltat PISA - Programme for International Student Assessment. Din trei in trei ani - incepand din anul 2000, elevilor de 15 ani din tarile participante (57 in anul 2006) le sunt aplicate o serie de teste standardizate care verifica o serie de competente considerate necesare pentru un tanar care apropae paraseste invatamantul obligatoriu: cunostinte de matematica, capacitatea de a rezolva probleme, abilitati de citire si abilitati din zona stiintei. Adica testeaza ce stiu si pot face elevii, nu cat de bine au raspuns unui anume curriculum. Sunt testati intre 4500 si 10000 de copii din fiecare dintre tarile participante.

Deja curiosi? Ei bine, Romania s-a clasat pe locul 47 din 57. Penultima dintre tarile europene participante, devansand spectaculos Muntenegru, care se afla pe locul 48. Punctajul Ro: 418 puncte, fata de media de 500 de puncte.Nu ramane decat sa consultati listele si sa vedeti ince tara sa va dati copilul la scoala.
In Romania programul a fost gestionat de Centrul NAtional pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar, care au obtinut cu aceasta ocazie o nota mica - mica pentru ce fac ei la serviciu. Am cautat pe site-ul lor, au o gramada de informatii despre PISA (se prea poate sa fi implementat foarte corect evaluarea), dar nu sufla o vorba despre performanta Romaniei.Ma rog, rapoartele au fost publicate pe 4 decembrie, sunt in limba engleza, se citesc greu, ca-s scrise mic si au multe cifre.

Cred ca ar trebui sa tipe ziarele si lumea pe strada. Dar la noi e liniste, se mai scuipa cate unii pe strada sau prin frumoasele institutii publice si vine Craciunul, vom manca mult si ne vom bucura. Din ce in ce mai talambi.

petitie

In fiecare an în Europa 50 000 femei dezvoltă un cancer de col uterin şi 25 000 de femei mor din cauza cancerului de col uterin. Programele eficiente de profilaxie pot preveni până la 80% din cazurile de cancer de col uterin. Noile tehnologii au potenţialul de a reduce ratele cancerului de col uterin chiar şi mai mult şi să prevină aproape fiecare caz al acestei boli în Europa, dacă sunt implementate adecvat în cadrul programelor organizate.

Subsemnatul cer Parlamentului European, Comisiei Europene şi tuturor guvernelor naţionale ale ţărilor să:

1. Lucreze împreună pentru a implementa programe eficiente pentru prevenirea cancerului de col uterin în concordanţă cu recomandările Consiliului Uniunii Europene şi cu Ghidurile europene de asigurare a calităţii screeningului pentru cancerul de col uterin.

2. Susţină stabilirea unor programe de educaţie pentru sănătatea publică care să asigure că toate femeile sunt conştiente de importanţa prevenirii cancerului de col uterin şi că beneficiază de toate avantajele serviciilor care le sunt disponibile.

3. Facilitează schimbul de bună practică între ţările Europei astfel încât toţi să poată beneficia de expertiza care există în Europa.

4. Susţină cercetările independente care stabilesc cele mai potrivite măsuri pentru implementarea noilor metode de screening şi vaccinarea împotriva Virusului Papiloma Uman (HPV) pentru a asigura cea mai mare reducere a cancerului de col uterin în Europa.

5. Recunosc şi susţin rolul esenţial jucat de organizaţile caritabile, organizaţiile non guvernamentale, grupurile de suport ale pacienţilor şi a voluntarilor în reducerea cancerului de col uterin în Europa.

Semnati petitia aici.

Big Dig

Big Dig este porecla celui mai scump proiect de infrastructura rutiera din Statele Unite. Este un santier ce a durat 10 ani, in inima Bostonului. Problema era traficul congestionat (va suna familiar?). Solutia a fost inlocuirea unei autostrazi suspendate de 6 benzi cu un tunel de 8-10 benzi. Pe spatiul ramas la suprafata s-au construit nenumarate parcuri, piatete si "moderate development".
Gasiti povestea lui Big Dig pe site-ul orasului Boston si pe site-ul dedicat. Despre problemele (multe) pe care le-au avut in timpul constructiei puteti citi mai mult pe Wikipedia.

Si mergand astazi pe Stefan cel Mare ma intrebam daca nu se poate face, pe modelul support group-urilor pe care americanii le folosesc pentru orice, un loc pe internet unde oamenii din Boston, care-au trecut prin multe cu traficul in 10 ani de santier, sa-i consilieze pe bucurestenii deznadajduiti din motive de santiere si trafic. GAndindu-ma mai bine, mi-am raspuns singura: nu se poate. Pentru ca la noi nu exista un frumos scop final spre care sa privim cu speranta, strangand din dinti azi. Pentru ca la noi nu exista un plan, lucrarile 'lovindu-ne' pe neasteptate si parand (?) ca vor tine pentru totdeauna. Pentru ca la noi nimeni nu se sinchiseste sa ne explice care este mult fluturatul (pentru urechile "prosti, dar multi"-lor) "masterplan Jica" (pe care, btw, l-am vazut si nu-l pot invinui pentru haosul de la ora asta).
Videanu s-a mutat cu gratie (mai demult, e-adevarat) in categoria oamenilor carora le-as stalci mutra din oficiu, inainte de "Buna ziua".

sociologia bratara de aur

Multi nepriceputi se substituie unor sociologi buni. Ca de exemplu, ieri am vazut o stire la TV din care aflam ca 25% din locurile de munca din constructii (si 19% din industria textila) sunt vacante de multa vreme. Concluzia, rapida si jurnalistica a unor domni si doamne pe care scria "sociolog" era ca nimeni nu se inghesuie pentru ca tot restul fortei de munca ar fi in strainatate. Ei bine, am o surpriza: surse absolut credibile din industria constructiilor spun ca in momentul de fata circa 40% din forta de munca din constructii lucreaza la negru. Deci, munca tot se face (prost, cu nervi, intarzieri, rabat de la calitate) de catre 60% oameni angajati cu contract plus restul necalificati si neseriosi ce lucreaza la negru (nu imi inchipui ca cei 60% ar fi vreo lumina). Cele 25% posturi vacante anuntate ar putea, imi inchipui, acoperi munca a 40% negrisori. Dar nu se grabeste nimeni sa plateasca taxe la stat daca merge si asa.
In concluzie, ca in Tween Peaks, lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par. Iar cei chemati sa interpreteze diverse statistici si sondaje pe teme mai mult sau mai putin sociale la TV sunt super superficiali.

sex, drugs & rock n'roll

Pe site-ul asociatiei Salvati Copiii, in sectiunea dedicata violentei impotriva copiilor, se gasesc informatii despre disciplina pozitiva si "rapoarte, studii, cursuri, broşuri menite nu doar să demonstreze de ce „morcovul” este mai eficient decât „băţul”, ci să vă ofere soluţii concrete pentru situaţii concrete, inclusiv pentru cele de criză, inclusiv pentru copilul care deja a fost abuzat şi traumatizat."

Ieri am aflat despre niste oameni - fosti colegi de liceu - ca-si bat copilul. Pentru ca ala micu' (face trei ani in iarna asta) este complet de nestapanit, nu se mai inteleg cu el de nici un fel si atunci 'bat la el ca la fasole'. Groaznic. (din cate stiu - tinem legatura cam 'la a treia mana' - ei sunt si acum, mari, niste oameni fara probleme de genul alcool, saracie, etc).

Copilul e mic, nu va fugi de-acasa (cel putin nu prea curand) si nici nu se va baga nimeni "in familia lor". Nici eu. Pot face ceva?

Am cautat pe google.ro 'violenta in familie' si, in prima pagina de rezultate, am gasit, in ordine:
- Politia romana, care explica de ce nu e bine sa-ti bati copiii si da urmatoarele date utile:
Adăposturi
Titan - Tel. 983
Centrul de Criză Împotriva Violenţei Domestice Buftea - Aleea Şcolii, nr. 2-4, Tel. 021/225.52.81
Fundaţia Sensiblu, Tel. 405.60.01., 405.60.02

Organizaţii Neguvernamentale cu care Poliţia colaborează în domeniu:
* Centrul de Resurse Juridice - Bucureşti
* Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară - Iaşi
* Asociaţia Scop - Timişoara
* Artemis - Cluj-Napoca
* Betania - Bacău
* Fundaţia Comunitară - Constanţa
* Parteneri pentru Egalitate - Bucureşti
* Salvaţi Copii - Bucureşti
- doua site-uri cu referate "la cheie"
- 4 articole in reviste de femei (ma rog, lifestyle) care nu dau numar de telefon sau adresa la care sa fugi de acasa
- un link la legea cu pricina (217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie) pe site-ul prodemocratia
- iar un site de referate
- in sfarsit, un proiect ong, care se cheama "SENS - Program de orientare socio-profesionala a tinerelor, realizat de AIDRom si PARTENERI pentru SCHIMBARE"

Pe google.com, cautand "domestic violence", prima pagina este plina de "Read violence articles & research. Find organizations & experts". Mai usor.

Si revin: putem face ceva in acest caz concret? - pentru ca, pana la urma, lumea e plina de cazuri concrete...

Politicul in spatiul public. Urban

OAR si FCS21 va invita sa dezbateti despre prezenta politicului in spatiul public. Tema trebuie luata ad literam, banuiesc. Iata invitatia oficiala:

"În parteneriat cu ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA(OAR), FUNDAŢIA CULTURALĂ SECOLUL 21 (FCS 21) organizează pe data de 22 noiembrie 2007, orele 17:30, la sediul OAR (Str. Pictor Arthur Verona nr. 19) un workshop cu tema:

SPAŢIUL URBAN /ARHITECTURAL
POLITICUL ÎN SPAŢIUL PUBLIC

Evenimentul are loc în cadrul proiectului Scena publică, desfăşurat de FCS 21 cu susţinerea Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos prin programul MATRA – KAP.

Unul dintre subiectele dezbătute cu aceasta ocazie va fi Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile; ca studiu de caz, va fi discutat Proiectul de Cod al Construcţiilor iniţiat de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Participă: arhitecţi, urbanişti, edili ai oraşului Bucureşti, analişti politici, sociologi, scriitori, universitari, reprezentanţi mass – media.

Prezenţa dumneavoastră la acest eveniment ne onorează în mod deosebit.

Parteneri media: România liberă, TVR Cultural, Societatea Română de Radiodifuziune"

Uninominal, dar cu cine votez?

Eu ma duc duminica la referendum. Pentru ca mi se pare ca daca tot ma intreaba, politicos ar fi sa-mi spun parerea. Si pentru ca, de data asta, spre deosebire de alte tipuri de alegeri, alte referendumuri, eu zic ca 1. e mai important pe termen lung, 2. o sa ne distram mai tare la alegeri de acum incolo cu uninominalul, 3. o sa ne distram si intre alegeri, ca-i putem trage de maneca pe ai nostri. Ma rog, intelegeti ca nu 'distractia' e de fapt esenta, ci puterea de a participa.

Eu sunt oarecum lamurita, cititind in comunicatul ProDemocratia despre cele doua sisteme. Mai am o singura problema: din ce spune ProDemocratia inteleg ca, in sistemul asumat de Guvern, la alegeri merg sa votez pe un singur buletin de vot. Din ce spune Base reiese ca proiectul Guvernului inseamna doua stampile, una pe un candidat, una pe o lista a unui partid. Diferenta este foarte importanta, tine de esenta sistemului electoral. Nu am timp sa ma apuc sa citesc integral proiectul. Voi incerca sa aflu cine are dreptate.

Update: Am trimis cateva mesaje, printre prieteni, cu intrebarea de mai sus. Deocamdata am o reactie: site-ul lui Basescu minte atunci cand spune "Alegatorul are de dat doua voturi - un vot pentru o lista propuse de partid si unul acordat unui candidat, la fel ca in sistemul majoritar pur."

Free Rice: Play and help

For each word you get right, we donate 10 grains of rice to the United Nations World Food Program.

FreeRice has two goals:
1. Provide English vocabulary to everyone for free.
2. Help end world hunger by providing rice to hungry people for free.

This is made possible by the sponsors who advertise on this site.

Whether you are CEO of a large corporation or a street child in a poor country, improving your vocabulary can improve your life. It is a great investment in yourself.

Perhaps even greater is the investment your donated rice makes in hungry human beings, enabling them to function and be productive. Somewhere in the world, a person is eating rice that you helped provide. Thank you.

Little Book of Leadership Powerpoint

From: PhilDourado, 3 weeks ago


De citit pentru inspiratie. De invatat pe dinafara pentru o viata mai buna...

| View | Upload your own

Powerpoint version of the free ebook The Little Book of Leadership, from www.TheLeadershipHub.com . PDF version also available


SlideShare Link

Stolen Goods, National Treasures

din nou pe blogoteque:

Documentarul BBC "STOLEN GOODS, NATIONAL TREASURES" (2000) vorbeste despre faptul ca "Majoritatea obiectelor expuse în marile muzee ale lumii au fost furate din temple, rechiziţionate de la adevăraţii proprietari în vreme de război, sau cumpărate la preţuri ridicol de mici. Oare ar trebui ele să fie returnate?
Printre obiectele în discuţie se numără frizele aduse de lordul Elgin din Grecia, arta „adunată" de nazişti şi diamantul Koh-I-noor, aflat în colecţia familiei regale britanice."

Documentarul infatiseaza argumentele aduse de ambele parti si duce discutia de la statuile de pe Acropola Atenei, aflate acum la British Museum, pana la "camasa mortii" a tribului Sioux, "retrocedata" de muzeul din Glasgow populatiei Lakota. Al doilea exemplu - minor - este relevant pentru 'rezolvarea etica', dar acum camasa sta intr-un frumos depozit din America, fiindca Lakota nu isi permit un muzeu. Din Glasgow ar fi spus totusi povestea tribului (saracii au fost macelariti de soldatii britanici, ei ducandu-se la razboi fara arme, dar bine protejati de "camasile mortii" ce fusesera vrajite. Rezultatul a fost un macel zdravan si o groapa comuna in care au intrat toti barbatii Sioux).

Cazul artefactelor de pe acropola Atenei este mult mai complicat, miza fiind mult mai mare - ca impact cultural, dar si economic (ca turstii si banii lor se duc unde e mai frumos de vazut).
Ce spun englezii:
- artefactele grecesti sunt in custodia British Museum si nu exista nici un suport juridic pentru retrocedarea lor (grecii ar fi apelat la asta pana acum daca era cazul).
- expuse la BM pot fi privite ca moment de referinta in evolutia artei, incadrate de sculpturi romane sau renascentiste etc.
- aflate in Atena, ele ar fi fost deja distruse din cauza poluarii.
- mai multi oameni le vad la BM decat le-ar vedea in Atena. (un opozant a zis ca daca asta ar fi un argument valid atunci artefactele ar trebui duse in China, acolo sunt si mai multi oameni)

Iata cam ce zic grecii:
- statuile, bazoreliefurile au fost "smulse" prin procedee violente (se grabeau) de pe temple in urma permisiunii acordate de stapanirea otomana arheologilor englezi. Prin urmare, in fata statului grec, englezii nu au nici un drept asupra artefactelor, care sunt patrimoniu national grec. In graba extraordinara, multe dintre obiecte au fost distruse iremediabil, iar o parte ratacite (nu a existat o documentare profesionista a extragerii din sit). Pe scurt, obiectele au fost furate.
- aceste obiecte, in dispunerea originala, spun o poveste. In British Museum ele sunt prezentate alandala si nu au aceeasi forta simbolica si artistica in lipsa contextului. (BM spune, pe de alta parte, ca insasi ideea de muzeu se bazeaza pe decontextualizare)
- in ipoteza intoarcerii lor in Grecia obiectele ar fi expuse intr-un mare muzeu din care se vede si acropola: adica ele servesc drept imagine de detaliu pentru intreg ansamblul (in care se amplaseaza replici, pentru a nu expune la poluare si intemperii pietrele vechi de mii de ani).
- plus argumentul identitatii spirituale a grecilor, subrezita de furtul statuilor.

Britanicii au acceptat inapoierea operelor de arta dobandite de muzee ca urmare a jafurilor facute de nazisti (circa 600 de opere de arta). Nu accepta insa cererile grecilor sau ale nigerienilor (minunate statuete de bronz ce apartineau strabunicului actualului oda al Beninului). Si se cearta si intre ei, legat de unde ar trebui expuse Evnagheliile din Lindisfarne, care acum sunt la Londra la British Library, insa dorite la Durnham Cathedral si pe Holly Island, care au amandoua un loc important in istoria respectivelor carti. Argumentele celor trei parti sunt izbitor de asemanatoare cu cazul Atena - British Museum.

Eu nu pot spune de care parte as fi in aceasta disputa, nefiind nici englezoaica, nici grecoaica. Ceea ce inseamna ca nu pot spune ca una dintre argumentatii o bate pe cealalta la capitolul logica si as putea judeca doar subiectiv.

Intr-un articol ce trateaza aceeasi tema, tot BBC intreaba chestiile fundamentale, spre care va indemn:

How important are historic artefacts to your sense of identity?

What should your government do to reclaim your country's lost treasures?

Or should we stop dwelling on the past and concentrate on sorting out the problems of the present?

Case care plang

Proiectul este initiat de studenti ai UAU “Ion Mincu” din Bucuresti. Si cauta voluntari. Acum sa iubiti Bucurestiul!

Vedeti site-ul lor si scrisoarea de mai jos (a lor, putin amestecata de mine...).


Va asteptam SAMBATA, 20 OCTOMBRIE, LA ORA 11:00, IN SALA T2 A UNIVERSITATII DE ARHITECTURA SI URBANISM 'ION MINCU' DIN BUCURESTI. VA AVEA LOC O PREZENTARE A PROIECTULUI 'CASE CARE PLANG' CU ACTIVITATILE PROPUSE PE ANUL VIITOR.

Proiectul 'case care plang' urmareste realizarea unei arhive publice de arhitectura, prin intermediul unei baze de date bine documentate si usor accesibila, in paralel cu organizarea de campanii, evenimente si actiuni culturale, artistice si educative in scopul cresterii interesului pentru patrimoniul arhitectural in randul persoanelor ce nu profeseaza in domeniul arhitecturii.

CINE POATE LUCRA LA ACEST PROIECT?

Avem nevoie de persoane care doresc sa faca ceva pentru arhitectura de maine. Cautam persoane creative, cu spirit de initiativa, capabile sa vorbeasca in public, sa redacteze articole; persoane organizate, care sa gestioneze materialele documentare. Ne intereseaza cunoscatorii de softuri pentru prelucrare foto, de arhitectura, web, grafica si video. Vrem oameni responsabili, care duc la bun sfarsit ceea ce au inceput, studenti sau nu.

DE CE AS LUCRA LA UN ASTFEL DE PROIECT?

Pentru ca este, in prezent, singurul proiect coerent care ridica problema patrimoniului arhitectural autohton la nivel extra profesional. Pornit ca o
initiativa studenteasca, acesta a reusit, in aproximativ un an de zile, sa se faca auzit atat pe plan national cat si international, bucurandu-se de un feedback ce depaseste cu mult asteptarile unui program cultural, cu atat mai mult cu cat el este bazat pe voluntariat.

Va multumim si va asteptam,

echipa CASE CARE PLANG

2 in 1

Am semnat petitia impotriva construirii Catedralei din bani publici, adica si ai mei. Infernal, actul de donatie incheiat intre GUV si BOR zice ca "Catedrala foloseste ajutorarii nevoiasilor". Na, ca se terminasera modalitatile prin care un frumos guvern liberal putea ajuta amaratii. Tariceanu, bietul, e ori prost, ori are sfatuitori absolut idioti. Biserica are increderea populatiei, s-au gandit sa se lipeasca si ei. Le-a crescut sau nu le-a crescut in cele din urma? (Este ca la inaugurarea podului de la Baneasa, in care baietii au sarbatorit un drum nou blocandu-l.) Nu-s de acord cu enormitatea, nu stiu daca petitia foloseste la ceva, dar am facut si eu o firmitura, ceva.

Si in plus, uite, poate va intereseaza sa fiti activi in sprijinul orasului, alaturi de amicii mei din ATU:
Joi, 11 octombrie 2007, la orele 16.00
va avea loc intalnirea lunara a PLATFORMEI
IMPREUNA PENTRU UN ORAS MAI BUN!
luna aceasta intalnirea este gazduita la sediul Asociatiei din Pod

Str. Grigore Mora nr. 39 - langa Televiziune
(se apasa pe butonul „galerie" al interfonului
si se urca pe scara metalica din curte pana la mansarda)
pentru acesta intrunire va propunem sa cautam impreuna raspunsuri pentru intrebari legate de modul de functionare al platformei
-cine este responsabil cu secretariatul?
-cine se ocupa de PR?
-cum se pot lua deciziile in cadrul Platformei?
Asteptam si alte idei in legatura cu subiecte ce pot fi abordate la aceasta intalnire
Va rugam sa confirmati participarea dumneavoastra
Va multumim si va dorim o zi buna, Diana CULESCU

Roșiapeace

două știri recente, pe o problemă veche, în care am o semi-părere:
a/un documentar american (finanțat de Gabriel resources, dar independent editorial) spune că ecologiști occidentali și bogați se opun ipocrit dezvoltării proiectului Roșia Montana, care ar salva de la o viață mizeră un oraș, două orașe, etc. Autorii spun că sărăcia taie pădurile și nu marile corporații, iar mineritul acolo ar duce la eradicarea sărăciei din zonă, ceea ce va ajuta și mediul etc.
b/ vedete autohtone se întâlnesc într-un loc public să protesteze împotriva mineritului cu cianură - de fapt un eveniment de promovare a campaniei România fără cianuri. De pe site aflăm despre groaznicele lucruri pe care le provoacă utilizarea acestor procedee.

O prietenă care a vizitat Roșia Montana recent, în scopuri de dezvoltare locală (persoană cu educație și experiență în domeniu) căina soarta bieților localnici, dând un verdict neoficial în genul: singura lor șansă ca indivizi ar fi să închidă orașul și să plece. Comunitatea locală este puțin probabil să supraviețuiască (din păcate nu numai figurat vorbind) următorilor 10 ani în oricare dintre variante, adică cu sau fără proiectul Gabriel Resources.

Cred că soluția depinde de scara la care privești lucrurile. De unde stau eu, România fără cianuri este drumul de urmat, dar să nu mă aflu în pielea celor din Roșia. Și mi se pare că singura ieșire pentru o întreagă comunitate care riscă să moară astfel (mai ales de foame) trebuie calculată și suportată de statul român. Dar până cand mediul va deveni un issue pe agenda publică va mai dura un pic. Din păcate un pic prea mult pentru cei de acolo.